Paul Stănescu, secretar general al Partidului Social Democrat și senator de Olt, este unul dintre parlamentarii social democrați care recent au venit cu o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole 566 din 2004. În afară de parlamentarul oltean, inițiatori ai proiectului de lege mai sunt senatorul PSD de Olt Siminica Mirea, precum și deputații PSD ai județului Emil Albotă, Florin Barbu, Adrian Chesnoiu, care este și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Cătălin Grecu și Marius Iancu, dar și deputatul social democrat Constantin Bîrcă.
Legea 566/2004 stabilește cadrul legal al înființării funcționării cooperației în sectorul agroalimentar, ca formă asociativă autonomă, care oferă multe beneficii membrilor cooperatori, statului român și consumatorilor finali, dacă desfășoară o activitate mixtă, integrată. În acest sens, legea transpune un model de bună practică prin separarea activităților pe sectoare și departamente, după cum urmează: sectorul de producție a materiei prime (ferme gospodării țărănești); sectorul de transformare a materiei prime în produse finite (abatoare, centre de prelucrare, procesare ambalare, mici fabrici de prelucrare etc.); sectorul de depozitare (depozite alimentare, depozite frigorifice); departament de transport (autospeciale și autoutilitare frigorifice pentru transport produse alimentare nealimentare).
Însă, Legea cooperației agricole nu permite proprietarilor de magazine alimentare și nealimentare, de platforme online, să se asocieze în cooperative, chiar dacă ei se angajează contractual să vândă exclusiv produsele membrilor cooperatori, cu brand-ul unic al cooperativei.
„Se cunoaște că la înființarea unei cooperative agricole, membrii cooperatori fondatori nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a înființa, construi toate sectoarele și departamentele, astfel încât să desfășoare o activitate integrată. În schimb, au posibilitatea să convingă și să atragă în activitatea asociativă proprietari de centre și fabrici de prelucrare, procesare, ambalare, depozite frigorifice, mașini de transport, inclusiv de magazine de desfacere și platforme online. Aceste unități economice există în fiecare județ și funcționează independent, cu rezultate slabe sau chiar foarte slabe. Asociindu-le într-o cooperativă, se creează un mecanism integrat, ce aduce valoare tuturor părților componente. Practic, cu efort financiar minim, se va reuși în cel mai scurt timp să se construiască o activitate mixtă, integrată în forma asociativă, ce va aduce mari beneficii tuturor părților implicate în acest proces”, se precizează în expunerea de motive la inițiativa legislativă a politicianului Paul Stănescu și ceilalți șapte colegi social democrați.
Parlamentarul PSD de Olt mai arată că din Legea 566 din anul 2004 lipsește temeiul legal pentru a aduce în cooperative proprietarii de magazine de platforme online, în calitate de inel de legătură, dintre producători, procesatori și consumatorii finali.
„În contextul dat, trebuie să analizăm și următoarea speță: cooperativa nu are banii necesari sä construiască o fabrică de procesat lapte, drept pentru care convinge să devină membru cooperator proprietarul unei astfel de fabrici. Misiunea lui este să cumpere laptele de la membri cooperatori, persoane fizice și juridice, și să-l transforme în diferite produse finite. În acest caz, membrii cooperatori vând laptele direct fabricii și nu cooperativei, fabrica fiind cea care vinde produsele finite cooperativei”, a declarat senatorul Stănescu.
Astfel, propunerea semnatarilor proiectului de lege este să fie legiferată această situație prin extinderea noțiunii de vânzare către cooperativă și în cazul în care producătorul de materie primă vinde produsele către centrele sau fabricile de prelucrare, procesare, ambalare, aflate în proprietatea membrilor cooperatori. „Acest exemplu cu laptele poate fi extins la alte produse, cum ar fi: legumele vândute către centre de prelucrare legume-fructe, păsări și animale vândute către abatoare de sacrificare, ouă vândute către centrele de sortare, marcare și ambalare etc.”, se mai arată în expunerea de motive.
La începutul acestei săptămâni, propunerea legislativă a fost supusă spre dezbatere și adoptare Parlamentului României în procedură de urgență, iar în prezent este înregistrat la Senat pentru dezbatere.
