Deputatul PSD de Olt Emil Albotă este unul dintre cei aproximativ 40 de parlamentari PSD și PNL, deputați și senatori, care au inițiat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Concret, acesta dorește corectarea sistemului de salarizare la nivelul învățământului preuniversitar, având în vedere că la ora actuală salariul mediu al dascălilor este printre cele mai scăzute din Europa.
Potrivit expunerii de motive a inițiativei legislative, deși România se numără printre statele europene care din 2014 – 2015 până în 2019 – 2020 au înregistrat cea mai mare creștere a salariilor cadrelor didactice aflate la începutul carierei (Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia), un raport al Comisiei Europene arată că salariul mediu al cadrelor didactice este printre cele mai scăzute din Europa.
Acest lucru se datorează faptului că punctul de plecare al salariului mediu de început de carieră al cadrelor didactice din Romania se află printre cele mai scăzute din Europa, spune parlamentarul social democrat.
„În România, salariul mediu brut anual real al cadrelor didactice cu vârste între 24 – 64 de ani din școlile publice este de 12.101 euro în cazul învățământului preșcolar, 12.526 euro în învățământul primar, 12.381 euro în învățământul gimnazial, 12.481 în învățământul liceal, fiind asemănătoare salariilor din alte țări europene, precum Ungaria (11 – 13.000 euro), Slovacia (12 – 16.000 euro), Muntenegru (aproximativ 11.800 euro). Pe de altă parte, cele mai mari salarii medii anuale pentru cadrele didactice se întâlnesc în Danemarca (aproximativ 75.000 euro), Germania (aproximativ 70.000 euro), Austria (51 – 66.000 euro), Olanda (56 – 65.000 euro), Norvegia (48 – 57.000 euro), Islanda (43 – 64.000 euro), Finlanda (34 – 56.000 euro). Astăzi, mulți directori inspectori/personal auxiliar din inspectorate au renunțat la posturi, din cauza salariilor mici, dovadă fiind faptul că după prima etapă a concursului pentru posturile de directori de școli, au fost ocupate doar 60% dintre posturile scoase la concurs. (…) În plus, o altä problemä se regășește în mediul rural, unde numărul candidaților pentru ocuparea posturilor de directori, respectiv directori adjuncți, este foarte mic, întrucât profesorii acceptă ideea că pot ocupa un astfel de post fără concurs. Guvernanta eficace a unei școli reprezintă asumarea deplină, atât a conducerii, cât a tuturor cadrelor didactice, pentru a crea un mediu care să îi ajute pe toți elevii să se dezvolte la capacitate maximă, pentru un succes educațional al următoarelor generații. În acest demers, conducerea este cea în măsură să identifice și să răspundă nevoilor concrete uneori complexe ale elevilor, să identifice practicile de predare corespunzătoare și abordările care vizează implementarea programei de învățământ, însäă o școală cu performanțe deosebite și un act educațional calitativ presupune și o motivație corespunzătoare a personalului ce are drept menire să construiască un sistem de învățământ performant”, a declarat Emil Albotă.
Astfel, potrivit deputatului PSD de Olt, prezenta propunere legislativă al cărei semnatar este, are în vedere echilibrarea remuneratiei în acest sector, astfel încât să se recompenseze echitabil responsabilitatea muncii și atribuțiile asumate. „Această propunere va corecta sistemul de salarizare la nivelul învățământului preuniversitar, întrucât remunerația va fi în concordanță cu gradul de complexitate al muncii depuse, iar acest lucru, pe termen lung, va duce la creșterea interesului pentru ocuparea și asumarea unor posturi de conducere”, a subliniat parlamentarul Albotă.
În prezent, proiectul de lege se află la Senat.
