7.078, din care 3.130 sunt femei, este numărul șomerilor înregistrați în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Olt la sfârșitul lunii iunie 2022, rata șomajului în județ fiind de 4,42 la sută. Față de luna mai, când rata șomajului a fost de 4,44%, luna trecută acest indicator a înregistrat o ușoară scădere cu 0,02 puncte procentuale. Din totalul persoanelor fără un job din Olt, cele mai multe au vârsta de peste 55 de ani.
Elena Iordache, purtătorul de cuvânt al AJOFM Olt, a declarat că din totalul celor 7.078 de locuitori ai județului fără un loc de muncă, 747 erau beneficiari de indemnizație de șomaj, iar 6.331 erau șomeri neindemnizați. Din punct de vedere al mediului de rezidență, 5.805 dintre persoanele fără job proveneau din mediul rural, iar diferența de 1.273 din mediul urban.
Datele oficiale ale instituției mai arată că la sfârșitul lunii trecute, cei mai puțini dintre șomerii olteni sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 și 29 de ani, respectiv 382, iar cei mai mulți au vârsta de peste 55 de ani, și anume 1.736. Alți șomeri olteni sunt și cei care fac parte din categoria de vârstă cuprinsă între 40 – 49 ani – 1.722, între 50 și 55 ani – 1.581, între 30 și 39 ani – 829 și sub 25 ani – 828.
Multe dintre persoanele fără loc de muncă au doar studii gimnaziale, mai spune reprezentantul AJOFM.
„Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele Agenției de Șomaj Olt – 39,63%, apoi șomerii cu nivel primar și fără studii – 21,28 la sută. Aceștia sunt urmați de cei cu nivel de instruire liceal – 20,53%, iar 16,30 la sută au absolvit învățământul profesional/arte și meserii. Șomerii cu nivel de studii postliceale reprezintă 0,85 %, iar cei cu studii superioare au o pondere de 1,28%”, a adăugat Iordache.
Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare (un program prin care se stabilește gradul de ocupabilitate în funcție de nivelul de pregătire, meserie, experiență, vârstă și domiciliu n.r.), se prezintă astfel: 1.892 persoane foarte greu ocupabile, 3.326 greu ocupabile, 1.400 mediu ocupabile, iar 460 sunt persoane ușor ocupabile. „Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activității de profilare a persoanelor înregistrate în evidențele noastre”, a subliniat purtătorul de cuvânt al instituției.
