Creşterea contribuţiilor la Pilonul II, de la 4,75% la 6% până în anul 2031, digitalizarea sistemului de pensii private, introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor şi reducerea pensionării anticipate sunt principalele măsuri incluse în Reforma pensiilor (R8) din Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031, publicat vineri seara de Ministerul Finanţelor.
„Reforma, parte a PNRR-ului României, este concepută pentru a îndeplini obiectivele UE de consolidare a rezilienţei sociale şi economice, abordând totodată recomandările specifice de ţară referitoare la îmbunătăţirea administraţiei publice şi la asigurarea viabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii. Reforma sprijină obiectivele UE de echitate socială, în special în cadrul Pilonului European al Drepturilor Sociale, care prevede pensii adecvate pentru toţi lucrătorii”, se precizează în document.
Prima măsură inclusă în reformă vizează asigurarea sustenabilităţii fiscale a Pilonului II prin creşterea contribuţiilor de la 4,75% la 6% până în anul 2031. „Creşterea contribuţiilor la Pilonul II asigură viabilitatea financiară pe termen lung a acestui pilon. Aceasta răspunde direct recomandării specifice de ţară (CSR) 2019.2 de a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii şi viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II. Creşterea contribuţiilor ajută la menţinerea unui flux stabil de fonduri către sistemul de pensii private, garantând că viitorii pensionari vor primi pensii adecvate, fără a pune o presiune excesivă asupra finanţelor publice”, se arată în document.
O altă măsură vizează digitalizarea sistemului de pensii private în vederea îmbunătăţirii eficienţei şi calităţii administraţiei publice. Prin introducerea de instrumente digitale pentru gestionarea şi monitorizarea pensiilor private, reforma reduce sarcinile administrative, îmbunătăţeşte acurateţea datelor şi accelerează timpii de procesare. Platformele digitale permit o mai bună coordonare între entităţile publice şi private, facilitând monitorizarea în timp real a contribuţiilor, investiţiilor şi plăţilor.
„Aceasta se aliniază cu CSR 2020.4, care solicită îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii administraţiei publice şi a predictibilităţii în luarea deciziilor, asigurând că atât guvernul, cât şi furnizorii de pensii private pot lua decizii mai bine informate, bazate pe date precise şi actualizate”, se menţionează în document.
De asemenea, Planul prevede şi diversificarea investiţiilor în cadrul sistemului de pensii din Pilonul II, deoarece asigură o mai bună protecţie a fondurilor de pensii private împotriva volatilităţii pieţei. Prin extinderea investiţiilor pe diferite clase de active, reforma reduce riscul unor pierderi semnificative din cauza scăderilor de piaţă sau a şocurilor specifice unor sectoare. Potrivit MF, acest aspect este esenţial pentru viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II, abordând recomandarea specifică de ţară CSR 2019.2 privind asigurarea sustenabilităţii acestor fonduri.
„Un portofoliu de investiţii diversificat creşte rezilienţa fondurilor de pensii, contribuind la protejarea economiilor pentru pensie ale contribuabililor”, se menţionează în documentul citat.
Reforma pensiilor vizează şi introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii noi şi cele aflate în plată, cu scopul de a asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii. „Parametrii formulei vor reflecta starea financiară a sistemului, asigurând că beneficiile nu depăşesc capacitatea economică a ţării. Reforma întăreşte principiul contributivităţii, legând nivelul pensiilor de contribuţiile făcute de-a lungul vieţii de muncă. De asemenea, interzicerea creşterilor ad-hoc ale pensiilor fără măsuri fiscale compensatorii previne creşteri nesustenabile ale cheltuielilor cu pensiile, contribuind la predictibilitatea şi responsabilitatea fiscală”, se arată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031.
O altă măsură a Reformei prevede introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor pentru a se asigura că majorările sunt realizate „pe baza unor criterii clare, stabilite prin lege, şi nu din motive discreţionare sau politice”. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că creşterile pensiilor rămân accesibile şi previzibile.
Reducerea semnificativă a oportunităţilor de pensionare anticipată, în special pentru beneficiarii de pensii speciale – altă măsură – abordează unul dintre factorii cheie care au creat presiune fiscală asupra sistemului de pensii. Reducerea pensionărilor anticipate asigură sustenabilitatea financiară şi menţinerea unei forţe de muncă active, relevă sursa citată.
Nu în ultimul rând, reforma întăreşte principiul conform căruia pensiile trebuie să fie proporţionale cu contribuţiile. Astfel, sistemul de pensii rămâne echitabil şi sustenabil, asigurând că beneficiile reflectă câştigurile şi contribuţiile din timpul vieţii active.
„Cheltuielile cu asistenţa socială au în vedere o creştere moderată a acestei categorii de cheltuieli în perioada 2025-2031 urmată de o indexare a cheltuielilor pentru restul perioadei de prognoză”, se precizează în document.
În ceea ce priveşte Reforma pensiilor speciale (R9), aceasta are ca obiectiv recalibrarea sistemului de pensii prin introducerea unei noi formule de calcul, revizuirea regulilor de indexare a pensiilor, restrângerea posibilităţilor de pensionare anticipată şi promovarea unei vieţi active prelungite.
„Această reformă, specificată în PNRR al României, este menită să îmbunătăţească sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, să asigure echitatea şi să abordeze recomandările de ţară privind eficienţa administraţiei publice şi sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii publice”, potrivit Planului.
Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale şi le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea şi discrepanţele din sistem. Această măsură contribuie la echitatea socială şi rezilienţa economică prin alinierea beneficiilor la capacitatea financiară a sistemului.
De asemenea, prin măsura de calculare a pensiilor speciale pe baza principiului contributivităţii, vechimii şi ajustării veniturilor se asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuţiile şi vechimea profesională, eliminând discrepanţele dintre pensiile speciale şi cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri.
Reforma mai prevede plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie. „Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depăşească veniturile obţinute în timpul perioadei de contribuţie asigură echitate fiscală şi sustenabilitate, eliminând dezechilibrele şi nemulţumirile publice din sistemul de pensii”, se precizează în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031.
Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la şapte ani şi combină reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu reforme suplimentare.
Conform sursei citate, deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia.
Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Naţional Tripartit. De asemenea, în data de 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanţii mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanţelor, precum şi cu structurile asociative ale autoritaţilor publice locale în sistem videoconferinţă.
Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale.
