Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat, vineri, noi contracte de finanțare în valoare totală de 62,54 milioane de lei (12,57 milioane de euro) cu alte 29 de entități publice, pentru investiții în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, potrivit unui comunicat al ministerului de resort.
Contractele, semnate în cadrul Programului-cheie 1 – Surse regenerabile de energie și stocarea energiei, parte a Fondului pentru Modernizare, vizează proiecte de construcție de parcuri fotovoltaice, care vor produce energie curată pentru autoconsumul instituțiilor publice. Prin aceste proiecte, se va instala o capacitate totală de 9,13 MW.
Astfel, școli, spitale, primării și alte instituții publice din România vor deveni producători de energie, o transformare profundă care aduce independență energetică, costuri reduse și o administrație mai eficientă.
Din valoarea totală a celor 29 de proiecte finanțate, 56,25 milioane de lei (11,31 milioane de euro) provin din Fondul pentru Modernizare.
‘Odată cu semnările de astăzi, bilanțul apelului de finanțare pentru energie regenerabilă prin Programul-cheie 1 ajunge la 1.046 contracte, în valoare totală de 2.834.359.666,02 lei (569.674.732,89 euro), o valoare totală a finanțării din Fondul pentru Modernizare de 2.496.010.237,03 lei (501.670.265,11 euro). Capacitatea totală instalată astfel depășește 403 MW’, se arată în comunicat.
Aceste investiții permit autorităților locale să devină producători de energie regenerabilă, cu impact direct în bugetele comunităților și în calitatea vieții cetățenilor.
În multe cazuri, capacitățile instalate acoperă până la 70% din necesarul energetic al instituțiilor publice, ceea ce înseamnă facturi mai mici și mai mulți bani pentru investiții publice.
‘România este deja într-o nouă eră energetică. O eră în care comunitățile locale nu mai sunt simpli consumatori, ci devin actori activi, generatori de soluții și lideri ai propriei dezvoltări. Ce facem astăzi este o schimbare de paradigmă. Este despre cum transformăm administrația publică într-un partener strategic al tranziției energetice, cu impact direct în viața oamenilor. Semnăm contracte pentru ca spitalele să devină mai sigure, școlile mai sustenabile, primăriile mai eficiente. Îi ajutăm pe cei care sunt aproape de oameni să producă energie curată, local, fără dependențe, fără risipă’, a declarat Sebastian Burduja, citat în comunicat.
Potrivit ministrului, aceasta este ‘cea mai puternică investiție într-o Românie care se ridică pe picioarele ei, cu capul sus și cu ochii spre viitor’.
‘Am demonstrat că România poate livra rapid și eficient. Că fondurile europene pot ajunge acolo unde trebuie: în comunități, în investiții, în infrastructură energetică modernă. Că birocrația poate fi înlocuită cu viteză și determinare. Nu mai vorbim despre intenții, ci despre rezultate. Tranziția energetică nu înseamnă doar panouri fotovoltaice. Ea înseamnă independență, suveranitate, este despre a-ți decide singur drumul. Înseamnă o țară care nu mai importă crize, ci exportă stabilitate. Viitorul energetic al României se produce aici. În fiecare comună, în fiecare oraș, în fiecare universitate, în fiecare spital. În fiecare școală care își scade factura. În fiecare autoritate publică care funcționează mai eficient. Cu fiecare proiect semnat, construim o Românie care se alimentează cu propria ei energie – sigură, ieftină și curată. Este un început. Dar este un început solid. Și perspectiva este clară: România trebuie să continue cu aceeași forță, cu aceeași transparență și cu același angajament de a deveni o țară mai pregătită, mai modernă și mai demnă’, a adăugat el.
Beneficiarii care au semnat contracte de finanțare în data de 20 iunie 2025 sunt: județul Arad, comuna Șimand; județul Argeș, comunele Poienarii de Muscel și Albeștii de Muscel; județul Bacău, comuna Găiceana; județul Brașov, comuna Beclean; județul Brăila, comuna Gemenele; județul Călărași, comuna Fundeni; județul Constanța, INCDM ‘Grigore Antipa’; județul Dâmbovița, UM 0705 Târgoviște; județul Galați, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, comunele Țepu și Băleni; județul Gorj, comuna Bălănești; județul Hunedoara, comuna Luncoiu de Jos; județul Maramureș, comuna Recea; județul Mehedinți, comuna Ilovăț; județul Olt, comunele Tufeni, Morunglav, Gârcov și Cârlogani; județul Sibiu, municipiul Sibiu; județul Suceava, comunele Valea Moldovei și Arbore; județul Teleorman, comunele Islaz, Troianul, Necșești și Brânceni; județul Timiș, comuna Ghilad, Universitatea de Științele Vieții ‘Regele Mihai I’.
