România avea, la nivelul anului trecut, peste 69.000 de unități sanitare, dintre care 57.000 funcționau în mediul urban, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, din totalul unităților medicale, al căror număr a crescut cu aproximativ 2.000 față de anul 2023, un număr de 12.000 se aflau în mediul rural.
Pe principalele categorii de unități, rețeaua sanitară a dispus, în anul 2024, de: 558 de spitale (față de 554 de spitale, în anul anterior), 183 de unități sanitare (inclusiv unități asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi (+20 față de anul 2023); peste 15.000 de cabinete medicale independente de specialitate (cu 715 unități mai multe decât cu un an în urmă); peste 17.000 de cabinete stomatologice independente (+504), peste 10.000 de cabinete de medicină de familie (+33).
Datele INS relevă faptul că, dintre cele 741 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în cursul anului anterior, 362 sunt unități medicale mari, cu peste o sută de paturi, iar 182 sunt unități medicale mici, cu mai puțin de 20 de paturi.
În ceea ce privește rețeaua farmaceutică, aceasta a furnizat servicii printr-un număr de aproximativ 10.000 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în creștere cu 14 unități, de la un an la altul, deservind, în medie, 1.908 locuitori.
Conform statisticii oficiale, la capitolul medicină primară, cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban (6.200, comparativ cu 4.100 în mediul rural), iar unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulți locuitori față de situația unui cabinet din mediul urban.
La asistența medicală ambulatorie de specialitate, rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenței medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban. Astfel, în timp ce, în anul 2024, în mediul urban au funcționat 14.300 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 16,5 ori mai mic (871 de cabinete). În context, raportat la populația după mediul de rezidență, numărul mediu de locuitori care a revenit unui asemenea cabinet medical a fost de 15,2 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.
Totodată, cele 741 de spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, anul trecut, de 136.700 de paturi pentru internare continuă (126.300 de paturi în mediul urban și 10.400 de paturi în mediul rural) și de 11.400 de paturi de spital pentru internare de zi (490 de paturi în mediul rural).
În același timp, numărul pacienților care au beneficiat de serviciile spitalelor și unităților asimilate a fost de 3,9 milioane, internați în regim de spitalizare continuă și de 6 milioane de pacienți internați în regim de spitalizare de zi, cu peste 900.000 de pacienți mai mulți comparativ cu anul 2023 când au fost tratați 9 milioane pacienți, atât în spitalizare continuă, cât și de zi.
Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 91,3% din totalul paturilor pentru internare continuă și pentru internare de zi au fost puse la dispoziția populației în spitalele mari, cu peste o sută de paturi fiecare.
Anul trecut, durata medie de spitalizare a fost de 6,8 zile/pacient internat în spital.
‘Pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 196,2 zile/pacient în unități medico-sociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 137,9 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie, 23,3 zile/pacient în cele două sanatorii specializate’, se arată în comunicatul INS.
Referitor la personalul medico-sanitar, datele citate arată că, la nivel național, și-au desfășurat activitatea 74.400 de medici (inclusiv medici de familie), în creștere cu 1.700 față de anul precedent, 21.300 de medici stomatologi (+100), 21.200 de farmaciști (-500), 21.300 de asistenți medicali cu studii superioare (+1.100), 158.500 personal cu pregătire sanitară medie (+2.200) și de 77.500 personal sanitar auxiliar (+1.200).
În structura personalului sanitar, ponderea femeilor în rândul medicilor este de 70,3%, de 66,8% în rândul medicilor stomatologi și de 90,2% în rândul farmaciștilor.
La nivelul anului 2024, comparativ cu anul 2023, numărul medicilor specialiști (exclusiv medici de familie) a crescut cu 1.533, în timp ce medicina de familie rămâne specialitatea cu cel mai mare număr de medici (12.600), urmată de medicina internă (3.355), ATI (3.275), pediatrie (3.071) și medicina generală (2.967).
La polul opus, cele mai puțin reprezentate specialități medicale au fost: medicina nucleară (118), medicina sportivă (128) și reabilitarea medicală (141).
Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ 17% au fost medici de familie, peste două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban.
De asemenea, la fel ca în 2023, anul trecut, în mediul rural au revenit, în medie, 2.307 de locuitori la un medic de familie, comparativ cu 1.148 locuitori la un medic de familie în mediul urban, 3.941 locuitori la un medic stomatolog (față de 522 locuitori la un medic stomatolog, în mediul urban), 2.548 locuitori la un farmacist (562 locuitori la un farmacist în mediul urban).
