Subvenția de la bugetul de stat pentru partidele politice ar trebuie să se acorde numai în anii în care România se încadrează în țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european, potrivit amendamentelor Blocului Național Sindical (BNS) la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, transmise tuturor partidelor politice.
Conform documentului, la articolul I, după alineatul 4 se propune introducerea unui nou alineat, 5, cu următorul cuprins: ‘Subvenția de la bugetul de stat acordată partidelor politice, prevăzută de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se acordă numai în anii în care România se încadrează în țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european’.
BNS susține că acordarea subvenției de la bugetul de stat partidelor politice trebuie condiționată de respectarea unor principii de responsabilitate fiscală, mai ales într-un context bugetar tensionat. Subvenția publică nu poate fi acordată în mod necondiționat, indiferent de starea finanțelor publice. Este firesc ca această finanțare să fie permisă numai în anii în care România se încadrează în țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.
‘Este responsabilitatea directă a partidelor politice care dețin puterea executivă și legislativă să se asigure că România respectă angajamentele asumate în materie de deficit și datorie publică. Premierea prin alocări bugetare a celor care se fac responsabili de dezechilibrele bugetare grave ale statului nu este justificată. În actualul context economic și social, susținerea financiară a partidelor politice de la bugetul de stat nu mai poate fi justificată, atât timp cât acestea sunt direct implicate în deciziile care au dus la depășirea sistematică a deficitului bugetar. În paralel, organizațiile sindicale, care sunt și ele forme asociative garantate de Constituție, nu beneficiază de subvenții publice, deși îndeplinesc un rol esențial în protejarea drepturilor lucrătorilor și menținerea echilibrului social. În condițiile în care Guvernul adoptă măsuri drastice de austeritate pentru populație – înghețări de salarii și pensii, majorări de taxe, reduceri de facilități sociale – este profund inechitabil și lipsit de legitimitate să continue finanțarea partidelor din bani publici, care se fac responsabili de starea în care se afla astăzi România. Amendamentul propus introduce un principiu de echitate și corectitudine: finanțarea partidelor politice să fie permisă doar în măsura în care statul demonstrează o gestiune bugetară prudentă, încadrându-se în țintele europene de deficit’, se spune în motivația propunerii.
BNS mai propune, printre altele, ca la articolul I, după alineatul 5 să se introducă un nou alineat, 6, cu următorul cuprins: ‘Suma forfetară acordată deputaților și senatorilor, prevăzută la art. 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se reduce cu 50%.’
Organizația menționează că, într-un moment în care cetățenii suportă o povară fiscală crescută, iar cheltuielile publice sunt drastic revizuite, este firesc ca și instituțiile statului să își asume responsabilitatea prin comportament solidaritate bugetară. Suma forfetară acordată parlamentarilor – care nu este supusă unui control riguros și nu necesită justificare – trebuie să reflecte realitățile economice ale țării.
‘Este inadmisibil ca veniturile nejustificate sau necondiționate ale demnitarilor să rămână intacte, în timp ce se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază și se îngheață salariile din sistemul public. Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-și desfășura activitatea, ci introduce un semnal de decență și proporționalitate în cheltuirea banului public. Parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale și logistice, inclusiv indemnizație, cazare, transport și personal angajat la cabinet. Această măsură este cu atât mai justificată cu cât în prezent, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual, fără ca sistemul actual să permită un control riguros asupra modului în care banii publici sunt utilizați. Într-un stat democratic, încrederea cetățenilor în instituțiile publice se clădește și prin exemplul personal al celor aleși’, se arată în motivarea propunerii.
