În cadrul conferinței de presă desfăsurată vineri, 31 octombrie 2025, în sala de ședințe a Inspectoratului de Poliție Județean Olt, unde comisarul șef Ionuț Ilinca, inspectorul șef al IPJ, a prezentat bilanțul activității polițiștilor olteni în primele nouă luni ale anului, a fost prezent și inspectorul Alexandru Truță (FOTO n.r.), ofițer specialist în cadrul Serviciului Investigații Criminale, care a vorbit despre infracțiunile înregistrate pe linie de criminalitate informatică. Au avut loc peste 160 de fapte în perioada menționată.
Truță a spus că această categorie de infracțiuni cunoaște o evoluție dinamică, infractorii adaptându-și constant metodele de operare.
„În primele nouă luni ale anului 2025, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Olt au fost înregistrate 165 de infracțiuni informatice, dintre care 59 au prezentat un grad ridicat de complexitate. O analiză detaliată pe care am făcut-o arată că cele mai frecvente fapte sunt: efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos – 61 de cazuri; înșelăciunea săvârșită prin mijloace de comunicare online – 59; accesul ilegal la un sistem informatic – 20; falsul informatic – 14; fraudă informatică – 11 cazuri. Această categorie de infracțiuni cunoaște o evoluție dinamică, infractorii adaptându-și constant metodele de operare la noile tehnologii și comportamente ale utilizatorilor din mediul online. În continuare, sunt prezentate principalele metode de operare identificate, însoțite de recomandări pentru prevenirea victimizării”, a arătat ofițerul specialist.
Ce metode folosesc cei care comit fraude informatice
OLX → WhatsApp → link fraudulos (spam de la boți) este una dintre ele.
Boți sau conturi false pe OLX inițiază discuția, te conving să continui conversația pe WhatsApp și acolo îți trimit un link care fură date sau îți preia contul bancar.
„Cum se realizează – pas cu pas, simplu: Pe OLX apare un mesaj aparent normal: ‘Sunt interesat, e valabil? Putem continua pe WhatsApp?’. Boții cer să muți discuția pe WhatsApp — acolo par mai persuasivi și ‘de încredere’. Îți trimit un link care poate părea: o pagină de plată, un „formular de confirmare” sau o promoție. Dăruind coduri, date de card sau autentificându-te, le oferi acces la bani. Semne clare că e fals/bot: mesaje generice, mult prea politicoase sau cu greșeli neobișnuite; solicitare de mutare imediată pe WhatsApp în loc de negocieri pe OLX; refuzul de a plăti prin mecanismul platformei sau presiune: ‘grăbește-te, altcineva vrea’; link-uri scurte, redirecționări sau pagini care cer coduri SMS/OTP. Care ar fi măsurile simple de prevenire? Să rămâi pe OLX: negocierea și plata prin platformă sunt mai sigure — evită să muți conversația. Dacă te mută pe WhatsApp, cere numărul vânzătorului și verifică profilul pe OLX înainte: același nume, poze, istoricul contului. Nu accesa linkuri primite pe WhatsApp de la necunoscuți și nu introduce coduri OTP sau date de card pe pagini deschise din linkuri primite. Nu trimite codul OTP primit prin SMS nimănui — niciodată. Activează 3 D Secure la card și folosește metode de plată care nu expun direct datele cardului. Dacă primești presiuni (‘dă codul, altfel pierde oferta’), consideră că e fraudă și întrerupe comunicarea. Raportează conturile suspecte pe OLX și blochează numărul pe WhatsApp. Ce să faci dacă ai accesat linkul/ai introdus date: Dacă ai introdus datele cardului: contactează imediat banca — blochează cardul/raportează tranzacții suspecte. Dacă ai dat codul OTP: contactează banca și dezactivează temporar cardul; schimbă parolele conturilor asociate. Dacă ți-a fost compromis contul WhatsApp: activează verificarea în doi pași (PIN) când recuperezi contul și anunță contacte că pot primi mesaje false de la tine. Păstrează dovezi (capturi de ecran) și raportează cazul la poliție”, a spus inspectorul Alexandru Truță.
WhatsApp – link de „vot”/”concurs” care îți ia contul, o altă metodă de fraudă
Un link trimis prin WhatsApp care pretinde că trebuie să votezi, să vezi un filmuleț, sau să „ajuti niște copii”. După accesare, ți se cere verificare prin SMS sau cod – astfel îți iau contul.
Cum funcționează pe scurt? Linkul te conduce la o pagină care cere codul de verificare trimis prin SMS sau îți cere credențiale. Dacă le dai, infractorii îți conectează WhatsApp pe un alt dispozitiv și pot trimite mesaje în numele tău pentru înșelăciuni către contacte.
Măsurile de prevenire, potrivit reprezentantului Poliției Olt, ar fi: nu da niciodată codul de verificare (OTP) primit prin SMS altcuiva și nu-l introduce pe site-uri neconfirmate; activează Verificarea în doi pași în WhatsApp (PIN); dacă primești mesaje care par trimise de prieteni dar sunt suspecte (greșeli, cereri de bani), sună persoana înainte să trimiți bani sau date; nu participa la „voturi” sau „surprize” care cer autentificare prin SMS; dacă ți-a fost furat contul, anunță imediat prietenii și raportează contul la WhatsApp.
Mai există și schema „dividende din anii 1990” – apeluri care vizează foști acționari
Victimele, în special persoane în vârstă care au avut acțiuni la companii din trecut, sunt contactate telefonic cu promisiunea recuperării de dividende/compensații. În realitate, li se extrag informații bancare sau li se accesează conturile.
„Pe scurt, infractorii condiționează primirea banilor de ‘confirmarea’ datelor bancare, contului online sau a unor coduri; apoi efectuează retrageri, transferuri sau chiar solicită credite pe numele victimei. Măsurile de prevenire ar fi: instituțiile serioase nu cer date bancare complete prin telefon, cere informații de confirmare prin scris/portal oficial; verifică identitatea apelantului: cere numele + instituție + un număr de telefon de revenire; sună înapoi la numărul oficial al instituției; nu oferi date bancare, CNP sau alte informații sensibile la telefon; recomandă persoanelor în vârstă să aibă un contact de încredere (rude sau avocat) când primesc astfel de oferte; dacă ți se pare suspect, mergi la bancă personal sau blochează temporar cardurile/conturile și raportează cazul”, a mai spus inspectorul de poliție.
Investment scams (crypto/acțiuni) este o altă metodă de fraudare.
Promisiuni de profit mare rapid din investiții în criptomonede sau acțiuni prin platforme sau persoane „experte”. Deseori implică acces la portofele online sau „platforme” false. Cum funcționează? Infractorii folosesc reclame înșelătoare, conturi false sau imagini generate de AI (inteligență artificială n.r.) cu persoane influente pentru a convinge victimele să trimită bani. Unele platforme permit ‘retrageri’ inițiale mici ca să crească încrederea, apoi dispar cu restul banilor. Ca măsuri de prevenire, acestea ar fi: dacă o oportunitate sună prea bine, cel mai probabil e fraudă – verifică independența sursei; folosește doar platforme de încredere, reglementate; verifică licența și recenzii independente; nu da acces la portofelul/cumperi ‘soft-wallet’ la cererea altora; păstrează cheile private doar pentru tine; nu transfera bani către persoane/private wallets la cerere; folosește conturi verificate; informează-te despre riscuri: investițiile pot pierde valoare – niciun câștig mare nu e garantat; cere sfatul unui consultant financiar autorizat înainte de investiții mari.
Platforma „AnyDesk” sau „AirDroid”, alte metode de operare ale infractorilor
Infractorii cer victimei să instaleze o aplicație de acces de la distanță (ex. AnyDesk) sub pretextul unei suport tehnic, recuperări de cont sau verificări – apoi preiau controlul dispozitivului.
Cum funcționează?
Victima primește un apel, mesaj sau anunț – cineva ‘de la bancă’, ‘suport tehnic’ sau ‘instituție’ cere ajutor și spune că trebuie acces remote pentru a rezolva o problemă.
Victima este rugată să instaleze o aplicație de acces la distanță și să furnizeze codul/gata de autorizare.
Autorii preiau controlul dispozitivului – văd ecranul, pot folosi aplicațiile, citi mesaje, accesa emailuri și aplicații bancare, sau folosi datele pentru tranzacții.
Folosind accesul, pot autoriza plăți, retrage bani, modifica parole, sau chiar iniția credite/împrumuturi dacă găsesc suficiente date personale.
Semne clare că este fraudă? Cineva care „răspunde rapid” la un anunț sau te presează să instalezi o aplicație. Cereri de instalare aplicații de la distanță sau coduri de autorizare fără o verificare clară a identității. Presiune pentru „a rezolva imediat” sau refuzul de a folosi canale oficiale (să te deplasezi fizic la bancă sau portalul lor oficial). După incident, apar tranzacții neautorizate sau schimbări de parolă fără explicații.
Măsuri simple și concrete de prevenire: nu instala aplicații de remote access la cererea telefonică a unor persoane necunoscute; banca sau instituțiile oficiale NU cer control total asupra telefonului tău pentru „verificări” – cere confirmare prin canale oficiale (număr de telefon al băncii, email oficial); nu oferi coduri OTP, parole sau acces permanent către cineva care te sună; dacă ți se cere instalarea unei aplicații, verifică mai întâi identitatea apelantului telefonic – închide și sună înapoi la numărul oficial al băncii/instituției; ține actualizate sistemul de operare și aplicațiile; folosește aplicații bancare oficiale și autentificare în doi pași (2FA) acolo unde e posibil; folosește un contact de încredere (rude, prieteni) pentru a verifica apeluri suspecte, în special pentru persoanele în vârstă.
Ce să faci imediat dacă ai oferit acces, prin pași rapizi: întrerupe imediat conexiunea – dezinstalează aplicația de remote access și oprește accesul la internet al dispozitivului (sunt pași tehnici, dar spune imediat băncii); contactează imediat banca – cere blocarea cardurilor, blocarea tranzacțiilor și raportarea sesiunii ca fraudă; schimbă parolele conturilor esențiale (e-mail, online banking) de pe alt dispozitiv sigur – nu de pe cel compromis; semnalează incidentele autorităților (poliție) și păstrează dovezi – capturi de ecran, numere de telefon, conversații; verifică istoricul de credit/solicitări de credite și, dacă este cazul, cere blocarea/monitorizarea scorului de credit; anunță familia și contactele că ar putea primi mesaje false trimise de pe contul tău.
Investment scams este cea mai complexă metodă de operare în cazul infracţiunilor informatice, „foarte multe” persoane fiind înșelate, suma totală pierdută fiind de ordinul sutelor de mii de euro.
„Aş spune că (suma totală pierdută de victime n.r. ) e de ordinul sutelor de mii de euro, la nivelul investment scams-ului, în Olt. Iar de recuperat am reuşit să recuperăm, să zic aşa, 20.000 de euro, plus- minus. (…) Aş putea să spun că predominant au fost persoane în vârstă care au fost victimele acestor infracţiuni din simplul motiv că nu au atâtea cunoştinţe tehnice. Şi îşi doresc, poate, să facă mai mulţi bani. Bineînţeles, autorii ştiu lucrul ăsta şi se folosesc de inginerie socială. Aceste tranzacţii au loc foarte repede. De asta, poate, prejudiciul pe care am reuşit să-l recuperăm nu este atât de considerabil. Pentru că persoanele vătămate nu vin repede la poliţie. Nu-şi dau seama. Ele chiar cred că investesc în acţiuni”, declară inspectorul Alexandru Truță.
Iar de regulă, potrivit specialistului în investigaţii criminale, autorii acestor înşelăciuni nu sunt de regulă din țară: „Ce pot să vă spun este că, de regulă, au accent basarabean autorii şi de regulă nu sunt în România, nu se situează în România fizic. Ei utilizează foarte multe tehnologii de actualitate, care nu au fost create cu scopul infracţional, dar ei le folosesc în scop infracţional. Şi au foarte multe resurse financiare. Şi atunci, bineînţeles că este o provocare şi pentru noi să dăm de ei. Mai ales în contextul criptomonedelor, este un domeniu nou, nu este reglementat de nici o ţară, este un spaţiu liber, să spunem aşa, de sine stătător”.
„Ca și concluzii, fenomenul criminalității informatice reprezintă o provocare tot mai complexă, determinată de dezvoltarea mediului digital și de adaptarea rapidă a infractorilor la noile tehnologii. Inspectoratul de Poliție Județean Olt intensifică activitățile de informare, prevenire și cooperare interinstituțională, pentru a reduce riscul de victimizare în rândul cetățenilor. Polițiștii olteni recomandă cetățenilor să manifeste vigilență sporită în mediul online, să nu ofere date personale sau bancare prin telefon ori rețele de socializare și să raporteze imediat orice tentativă de fraudă informatică la cea mai apropiată unitate de poliție sau prin platformele oficiale de sesizare”, a subliniat, în completare, comisarul șef Ionuț Ilinca, inspectorul șef al Poliției oltene.
