Sala Europa a Consiliului Județean Olt a găzduit joi, 18 decembrie, ultima ședință ordinară din anul 2025, iar la finalul acesteia Marius Oprescu, președintele celei mai importante instituții administrative oltene, fiind întrebat de jurnaliști, a făcut declarații referitor la cum încheie anul instituția, dar și la ce va urma anul viitor. Totodată, președintele forului județean a vorbit și despre situația a ceea ce înseamnă creșteri de taxe și impozite locale, dar și despre reducerea de personal sau cheltuieli, măsuri care ar urma să fie luate la nivel de unități administrativ teritoriale, dar și la nivelul instituțiilor din subordine.
Referitor la închiderea anului, răspunsul lui Oprescu a fost unul concret: „Sunt foarte multe lucruri pe care Consiliul Judeţean Olt şi le-a propus, în mare parte ele au fost realizate”.
„Am spus-o de fiecare dată, este loc tot timpul de mai bine, sunt foarte multe lucruri pe care Consiliul Judeţean Olt şi le-a propus, în mare parte ele au fost realizate, unele sunt în implementare. Cu siguranţă vom continua permanent aceste investiţii pe care le avem şi vom continua să încercăm să ne îmbunătăţim calitatea serviciilor pe care Consiliul Judeţean le are în subordine şi le oferă cetăţenilor din judeţul Olt. Despre cum se preconizează bugetul pe anul viitor, nu pot spune multe. În momentul de faţă nu sunt date concrete, la nivel de Guvern suntem în faza incipientă, în cadrul Coaliţiei nu au fost încă discuţii legate de bugetul anului viitor. Probabil în perioada următoare vom avea mai multe date şi cu siguranţă atunci când le vom avea, le vom face şi publice”, a declarat președintele Consiliului Județean Olt.
Iar legat despre la ce să ne așteptăm anul viitor privind taxele locale și măsurile care încă nu s-au adoptat, de eventualele reduceri de personal/reducere a cheltuielilor instituţiilor publice, Marius Oprescu a spus: „Urmează să se adopte această lege în Parlament prin asumarea răspunderii legate de administraţia publică locală, aşa cum am spus-o de-a lungul timpului. Acel pachet conţine foarte multe lucruri bune, pe lângă faptul că am privit total diferit noi şi ceilalţi colaboratori din cadrul Coaliţiei, celelalte partide, legate de cum trebuie să facă reducerea cheltuielilor. Am avut abordări diferite. S-a ajuns la un numitor comun. Ea există pe transparenţă, această lege, o puteţi verifica. Cred că sunt foarte multe lucruri bune şi sperăm ca în perioada următoare să avem asumarea răspunderii pe acest pachet”.
Jurnaliștii l-au întrebat și ce părere au primarii, dacă îi ajută creşterea taxelor și cât ar înseamna acest lucru în buget.
„Creşterea taxelor poate să ajute, dacă aceste taxe rămân la localitate, din păcate n-am văzut o formă finală. Ştiu că premierul (Ilie Bolojan n.r.) s-a exprimat pe posturile TV şi în discuţiile cu structurile asociative că şi-ar dori ca aceste diferenţe de taxe din cât sunt acum până la creşterea care va avea loc să meargă către Guvernul României. Ceea ce mi se pare o prostie, dacă tot măreşti taxele localităţilor, le laşi banii localităţilor respective şi nu le mai dai din cote defalcate şi oricum Guvernul ar face o economie, că altfel trebuie să susţină bugetele până la un anumit nivel. Dar, să iei diferenţa de taxe la centru, nu mi se pare oportun. Cred că există o presiune. Acum, cum să vă spun, lucrurile sunt împărţite. Sunt oameni care muncesc şi-şi permit să plătească aceste taxe mărite pentru că sunt unele taxe care erau foarte mici. Din păcate în zona rurală trebuie să fim de acord pentru că realitatea este cu totul alta, jumate din oameni abia pot să-şi plătească aceste taxe. Deci le mai găsim şi mărite în anul 2026, va fi complicat, pentru că primarul trebuie să încaseze. Din ce să încaseze? Dacă omul ăla nu şi-a plătit nici când era mică (suma) pentru că n-a putut. (…) Toţi dintre dumneavoastră aveţi cunoştinţă în zona rurală şi vedeţi că sunt anumite localităţi depopulate unde nu mai există niciun fel de activitate rurală în afară de agricultură şi oamenii au un nivel al veniturilor de subzistenţă. Şi atunci, cred că acolo nu vom face decât să mărim sumele neîncasate la bugetele locale, care oricum nu existau. Păi n-avem ce să facem. Deci e clar că aceste taxe deja intră în vigoare pentru că ele au fost declarate constituţionale. Urmează ca legea să fie promulgată dacă nu cumva a fost promulgată între timp, deci ele vor intra în vigoare. Sunt nişte inadvertenţe, probabil vom merge cu ele aşa o perioadă până când ne vom trezi că nu e bine ce-am făcut”, a mai precizat președintele CJ Olt.
Despre ce spun exact primarii, Oprescu a menționat că sunt păreri împărţite ca peste tot: „Aşa cum v-am spus, adică sunt oameni care spun, categoria oamenilor care muncesc e adevărat, impozitul pe maşină era ieftin, de-aia am ajuns să avem câte trei – patru maşini la unele porţi, dar sunt şi taxe pentru jumătatea cealaltă a populaţiei care n-are venituri decente, care e foarte greu să susţină acele mici proprietăţi pe care le au, nu mai vorbim de a avea la poartă una, două, trei maşini. Nu am făcut o evaluare la nivel de judeţ despre ce însemnau categoriile scutite, pentru că nu avem cum. (…) Adică noi vorbim de anumite categorii vulnerabile care sunt înregistrate, dar peste acele categorii sunt oameni care nu-şi permit să plătească impozitele”.
Președintele forului județean a vorbit și despre măsura privind reducerile de personal din instituţii.
„Este în transparenţă, e un amestec, hibrid. Deci a rămas 30% cu 10%. Acel 10% nu e trecut nicăieri, pentru că legea e aşa – se dau 30% din posturi. Ei au făcut o simulare şi şi-au dat seama că aplicând 30%, de fapt pleacă 10% din posturi ocupate. Nu este identic peste tot. Consiliul Județean Olt, având foarte multe posturi libere, nu dă niciun om afară. Sunt primării din judeţul Olt care nu şi-au dus organigrama la maxim, care nu dau niciun post. În acelaşi timp, cei care nu vor să dea oameni afară sunt obligaţi să reducă anvelopa salarială cu 10% astfel încât să se încadreze, iar principiul pentru cei care se hotărăsc să dea afară e că anul 2026 e anul tranzitoriu şi el trebuie să fie cu noua schemă de personal la 1 ianuarie 2027 în vigoare. Nu este adoptată încă legea. Eu vă spun forma ei apărută pe transparenţă, în urma discuţiilor. La CJ, cred că am 40% din posturi goale. Nici nu le-am înfiinţat pe toate câte permitea legea. E bine să fii cumpătat de la început că dacă încarci o organigramă, în primul rând că trebuie să recunoaştem n-aveam ce să facem cu atâţia oameni. Eu vorbesc pe total Consiliul Judeţean, pentru că spitalele şi Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului nu intră sub această schemă, rămân Centrul Județean de Cultură și Artă, Muzeul, Biblioteca şi cu Evidenţa Persoanelor, care sunt instituții în subordinea noastră. Nu trebuie să dăm oameni afară. Pentru că ne încadrăm pe total. O să reducem posturile goale, ca să nu pot să le mai ocup niciodată. Acum am un număr maxim de posturi, eu nu l-am ocupat. Numărul maxim de posturi va fi redus cu 30%. Adică se reduce organigrama, nu va mai avea câte posturi are acum, va fi cu 30% mai mică. Cu siguranţă vom alege varianta de reducere a posturilor, pentru că oricum reduc din posturile libere”, a mai subliniat Marius Oprescu.
