Cheltuielile bugetare se vor reduce în 2026 cu 3,367 miliarde lei, în urma aplicării legii privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, al cărei proiect a fost publicat marți seara pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
Conform expunerii de motive a proiectului, în perioada 2027 – 2030, scăderea cheltuielilor bugetare va fi de circa 5,766 miliarde lei anual, media pe cinci ani fiind de 5,286 miliarde lei.
Sursa citată menționează că proiectul de act normativ va contribui la creșterea veniturilor bugetare la nivel local prin clarificarea și extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale), majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizație pentru 5 ani, publicarea listelor cu contribuabili fără restanțe – stimulent pentru conformare voluntară, și la nivel central prin eliminarea unor scutiri fiscale considerate nesustenabile (ex: pentru cooperative agricole) și cesionarea creanțelor fiscale către entități specializate, pentru eficientizarea recuperării.
De asemenea, vor scădea cheltuielile publice, ca urmare a reducerii personalului: 6.102 posturi de consilieri personali; diminuarea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului; reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi de la nivelul unităților administrativ-teritoriale; diminuarea personalului din poliția locală, în funcție de numărul de locuitori.
La scăderea cheltuielilor publice vor contribui și plafonarea salariului președintelui ANRSC (economie estimată la 190.812 lei/an) și limitarea salariilor din subordonatele MDLPA prin grile de salarizare, reducerea numărului de membri ai consiliului de administrație pentru ANCPI, precum și pentru ANL (economia estimată la 410.444 lei/an) și reducerea costurilor administrative (asigurarea cheltuielilor centrelor militare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, ceea ce înseamnă o scădere a presiunii pe bugetele locale).
Actul normativ va contribui și la eficientizarea administrației publice prin: simplificarea descentralizării (eliminare pași birocratici); reglementări mai flexibile privind inventarierea, transferul bunurilor proprietate publică și privată a statului și a UAT; instituirea rotației obligatorii pentru funcțiile publice sensibile, ce va determina combaterea politizării și stagnării; introducerea evaluărilor multianuale și evaluării pe bază de competențe pentru funcționarii publici; permisiunea de a lucra cu timp parțial în două autorități diferite, ceea ce înseamnă flexibilitate și eficiență.
Totodată, această lege va contribui la îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, prin extinderea executării silite asupra indemnizațiilor asistenților personali și venitului minim de incluziune (VMI) – începând cu 2026, prin interconectarea sistemelor fiscale (PatrimVen, DGPCIV) și publicarea listelor cu debitorii persoane fizice și juridice (presiune publică pentru conformare).
Nota de fundamentare mai precizează că actul normativ va asigura autonomie și control local sporit, datorită faptului că autoritățile locale primesc atribuții decizionale asupra jocurilor de noroc, a posibilității de a introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activități, a dreptului de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice și ca urmare a înființării Fondului de Regenerare Locală (până la 5% din veniturile locale).
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a pus marți seara în transparență decizională publică proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale.
Măsurile propuse și dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale și conduc la consolidarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea serviciilor publice către cetățeni, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, potrivit unui comunicat de presă.
Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună.
