La mulți ani, Slatina! 658 de ani de atestare documentară a urbei

În diverse postări ale sale, la ceas aniversar, istoricul Aurelia Grosu a prezentat istoria municipiului Slatina pe parcursul acestor ani.

„Prima mențiune scrisă a Slatinei este consemnată în privilegiul comercial acordat de voievodul Vladislav I negustorilor brașoveni la 20 ianuarie 1368 prin care sunt scutiți de «vama noastră» de la Slatina. Este cel mai vechi document scris în limba latină de Cancelaria Țării Românești si se păstrează la Arhivele Naționale Brașov. În ceea ce privește originea numelui Slatinei s-au emis mai multe ipoteze , derivate din latină ori slavonă; opinia majoritară este că Slatina provine din slavonă: slam-tina (pământ sărat). Locuirea acestui spațiu este dovedită arheologic încă din preistorie, aproximativ 6500 a. Hr., vatra inițială fiind identificată pe terasa stângă a pârâului Sopot, bogată în izvoare de apă și alte resurse naturale (azi cartierul Crișan II). Slatina devine centru administrativ al județului Olt la începutul secolului al XVI-lea, statut confirmat de prima atestare documentară a județului Olt, mentionat in hrisovul emis de Radu cel Mare la 26 aprilie 1500. Slatina apare cu titulatura de oraș în anul 1529, în textul inscripției tombale a voievodului Radu de la Afumați care enumeră bătăliile purtate, printre care și cea dată «la oraș la Slatina». Slatina a servit drept curte domnească temporară în timpul voievozilor Vlad Vintilă (1532-1535) și Radu Paisie (1535-1545), care au emis documente din «cetatea de scaun» Slatina. Moșia domnească Slatina a beneficiat de atenția unor mari voievozi: Neagoe Basarab, primul ctitor al mănăstirii Clocociov, Mihai Viteazul care, în primul an de domnie, reface mănăstirea Clocociov, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu care numea Slatina «orașul domnii meale»”, scria acum ceva timp istoricul slătinean Aurelia Grosu.

Potrivit aceleiași surse, de-a lungul timpului, asupra Slatinei s-au abătut felurite calamități: cutremure, incendii (cel din 1793 când Slatina a ars pe jumătate ori după revoluția lui Tudor Vladimirescu când turcii au dat foc Slatinei care a ars trei zile și foarte puține case au mai rămas), invazii (prima înregistrată în anul 1487) și războaie ruso-turce. Toate acestea i-au îngreunat evoluția urbană și i-au schimbat imaginea în decursul timpului.

„Orașul vechi păstrează imaginea Slatinei de la cumpăna secolelor XIX și XX, oferind orașului nou noblețea vechimii istorice, personalitate și pitoresc. Orașul vechi poartă pe umeri venerabila vârstă pe o aniversăm anual. La mulți ani, Slatina! La mulți ani, slătineni!”, mai spunea atunci istoricul.

Dacă în anii trecuți, Primăria municipiului Slatina, pe timpul vechii administrații social democrate, organiza evenimentul „Gala Laureaților” în cadrul căreia aveau loc Gala Campionilor, Gala Seniorilor și Gala Superlativelor, în care se acordau peste o mie de premii celor mai buni elevi, profesori, sportivi, antrenori și cuplurile care împlineau 50 de ani de la căsătorie, anul acesta, actuala administrație liberală a ales să marcheze împlinirea a 658 de ani de la prima atestare documentară a urbei doar pe Facebook, în fiecare zi a acestei săptămâni, pe pagina de socializare a instituției, fiind abordată câte o temă care spune povestea orașului.