În cadrul proiectului de hotărâre privind repartizarea pe UAT-uri a cotei de 6% din impozitul pe venit pe anul 2025, doar Primăriei Slatina din totalul celor 112 UAT-uri din județul Olt nu i-a fost alocată nicio sumă de bani.
Mai mult chiar, Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt și președinte al Filialei Olt a Partidului Social Democrat, a ținut să spună că Slatina are resurse financiare.
„La Slatina nu vorbim despre lipsă de resurse, ci despre incompetență administrativă. Vorbim despre o gașcă de incompetenți care nu știe ce să facă cu banii. Datele sunt simple: aproape jumătate din veniturile județului sunt la Slatina; excedent anual: peste 30 de milioane de euro; excedent din anii trecuți: încă aproximativ 16 milioane de euro. Și totuși: proiectele europene au fost ratate; banii există, dar nu sunt investiți; zeci de milioane se duc pe o conductă de scos bani fără licitație. În 2025, Dezvoltare Urbană Slatina a cheltuit 72 de milioane de lei pe bunuri și servicii, fără licitații publice. Asta nu înseamnă dezvoltare, ci doar risipă. În aceste condiții, fondurile de echilibrare merg acolo unde este nevoie reală: în comunități care au arierate, care au proiecte în derulare, care au nevoie de cofinanțare. Consiliul Județean Olt a ales să aloce responsabil, către localitățile care chiar au nevoie și care folosesc banii pentru proiecte concrete”, se arată într-o postare pe pagina oficială de Facebook a PSD Olt.
Același subiect a fost atins inclusiv de Marius Oprescu, președintele CJ Olt, la finalul ședinței ordinare din aprilie.
Redăm mai jos, în integralitate, declarația făcută de acesta.
„La Slatina nu am alocat nimic pentru că proiectul de alocare spune așa: cu privire la repartizarea pe unități administrativ teritoriale, a cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordine cronologică, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, pentru susținerea proiectelor care necesită co-finanțare. Păi, Slatina să știți că nu are arierate. Slatina, dacă vorbim de veniturile întregului județ, toate veniturile întregului județ înseamnă 314 milioane de lei. Slatina are 156 de milioane de lei venituri, adică jumătate din veniturile cumulate pe nivelul județului Olt sunt în Slatina. După ce scădem cheltuielile de funcționare – și vorbesc de execuția la nivelul anului trecut – Slatina rămâne cu un excedent de 156 de milioane. Deci 156 de milioane înseamnă excedentul în an pe care Primăria Slatina îl are. Sunt 31 de milioane de euro excedent în an și mai are un excedent provenit de anul trecut, Slatina, de 80 de milioane de lei. Deci mai sunt și acolo 16 milioane de euro. Iar Slatina, vorbim de cofinanțare, Slatina a ratat toate proiectele pe fonduri europene până în acest moment. Pentru ce să-i dau bani incompetentului de la Slatina? Să-i ducă către DUS, unde s-a dezvoltat o adevărată conductă de scos banii fără licitație din bugetul Slatinei? Asta face cu ei. Anul trecut, în 2025, DUS a avut la bunuri și servicii 72 de milioane de lei – bunuri și servicii. 72 milioane de lei bunuri și servicii, fără niciun fel de licitație publică, fără să meargă pe bursă. Nu merită acești bani, să știți. N-are ce să facă Slatina cu bani. Slatina are bani, n-are cine să-i investească, pentru că avem acolo o gașcă de incompetenți. Singura lor modalitate s-a dovedit a fi conducta de scos bani prin DUS, unde asta fac: fură bani fără licitație, n-au niciun fel de licitație, toate le cumpără în mod direct, achiziție directă. Orice, de la panseluțe până la cele mai mari lucruri de acolo se cumpără fără niciun fel de licitație. Deci nu vorbesc de salariile oamenilor de la DUS care muncesc în oraș. Doar bunuri și servicii sunt 72 de milioane. Asta înseamnă undeva la 14 milioane de euro. Fraților, sunt 14 milioane de euro care se scurg fără niciun fel de filtru – dacă ăla e prețul corect, dacă e prețul cel mai mic, dacă e calitatea care trebuie. Se cumpără în mod direct”, a subliniat președintele forului județean.
