Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, în fața Consiliului de Securitate al ONU, că România are ‘responsabilitatea comună de a trasa o limită și de a nu permite mutarea acesteia’, în contextul incidentului de la Galați, în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe și a rănit două persoane.
Țoiu a subliniat că este prima dată în cei 70 de ani de apartenență la ONU când România solicită convocarea de urgență a Consiliului de Securitate pentru o situație care afectează direct teritoriul național.
‘Am reușit să fim un partener de securitate pentru regiune. Și ne dorim ca acest lucru să continue și în viitor. Însă înțelegem acum, mai mult decât oricând, că, pentru ca acest lucru să se întâmple, pentru ca toate acestea să fie lipsite de risc, trebuie să facem tot ce ține de responsabilitatea noastră, individual și colectiv, pentru a contribui la oprirea războiului de la granița noastră și pentru a găsi calea diplomatică în această direcție. Avem responsabilitatea comună nu doar de a trasa o limită, ci de a ne asigura că nu mutăm acea limită, așa cum unii ar dori uneori’, a afirmat Țoiu.
Ministrul interimar de Externe a avertizat că aceste acțiuni nu trebuie tratate ca incidente obișnuite și aceste escaladări nu trebuie considerate drept ‘noua normalitate’.
‘Consiliul de Securitate este cel mai puternic instrument al comunității internaționale, un instrument comun pe care îl avem pentru a împiedica perceperea unei normalizări a abuzului. Putem și trebuie să nu mutăm limita pe care am trasat-o. Nu trebuie să considerăm aceste escaladări actuale drept noua normalitate. În noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusească purtând încărcătură explozivă a violat spațiul aerian al României la ora 2.00. Analizele noastre militare arată că această dronă a făcut parte inițial dintr-un roi de drone utilizate într-un atac nocturn împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre și a parcurs patru minute pe teritoriul nostru, prăbușindu-se în cele din urmă la etajul 10 al unui bloc de locuințe din orașul Galați, România”, a completat ministrul interimar.
Ea a evidențiat că locul în care s-a prăbușit drona se află în apropierea graniței dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
‘De la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, drone rusești au pătruns de numeroase ori în spațiul aerian al României, precum și în cel al altor parteneri din Europa Centrală și de Est, cu încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU. Iar în acest Consiliu au fost abordate astfel de exemple – din Polonia, Estonia, Lituania, Letonia. De la începutul invaziei, ele au fost aduse în atenția acestui Consiliu, am vorbit pe larg despre ele și ne-am exprimat solidaritatea unii față de alții. În cazul României, doar în acest an am asistat la peste 30 de astfel de incursiuni și am constatat o frecvență în creștere. Ceea ce face însă ca acest incident să fie diferit de această dată este faptul că este pentru prima dată de la declanșarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei când cetățeni români au avut nevoie de îngrijiri medicale și când bunuri aparținând unor cetățeni români au fost avariate în mod semnificativ’, a afirmat Oana Țoiu.
Ministrul interimar a adăugat că în urma impactului o mamă și copilul său au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar incendiul provocat de explozie a produs pagube importante clădirii, care a fost evacuată temporar. Țoiu a spus că analizele militare române arată fără niciun dubiu că drona prăbușită la Galați este de tip Geran-2, de origine rusă.
‘Această concluzie incontestabilă este susținută de constatările clare ale unui raport tehnic emis de investigatorii noștri de specialitate și prezentat publicului de către președintele nostru, pe baza unui ansamblu coerent de probe tehnice. Pe lângă o inscripție în caractere chirilice a denumirii Geran-2, identificată pe fragmentele recuperate, raportul a stabilit în mod concludent că componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de control și elementele de construcție a motorului prezintă similitudini cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și identificate ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, descrierile tehnice, caracteristicile constructive și materialele folosite urmează același proces tehnologic’, a arătat ea.
În intervenția sa, Oana Țoiu a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și a susținut necesitatea menținerii presiunii diplomatice asupra Rusiei, apreciind că garanțiile de securitate pentru Kiev sunt esențiale pentru obținerea unei păci durabile în regiune.
‘Curajul ucrainenilor, sacrificiul lor, capacitatea lor de inovare și reziliența lor merită respectate și sprijinite. Dar tocmai pentru că au o capacitate sporită de a se apăra, nu trebuie să considerăm acest lucru drept noua normalitate. Trebuie să continuăm să creștem presiunea diplomatică asupra agresorului, pentru ca acesta să se oprească. De multă vreme, România este o țară de încredere și un furnizor de securitate în regiunea sa și dincolo de aceasta. (…) Garanții de securitate solide și funcționale pentru Ucraina sunt esențiale pentru o pace credibilă în fața unui agresor cu un istoric de recidivă în încălcarea dreptului internațional. Acest comportament iresponsabil și disprețul flagrant față de suferința umană nu doar că încalcă Carta ONU și dreptul internațional, inclusiv dreptul internațional umanitar, ci ignoră în mod intenționat și efortul diplomatic condus de cei care au dorit să ne apropie de pace’, a arătat Oana Țoiu.
