Infrastructura ar trebui să devină o prioritate și ce ne dorim în viitoarele programe de finanțare este să mutăm puțin accentul de pe finanțarea surselor de energie regenerabile și să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură, a declarat, joi, Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei.
‘Cred că au fost, cel puțin pe partea de rețelistică, distribuție și transport, în jur de două miliarde de euro angajate prin Fondul de Modernizare. Din informațiile mele, partea proiectelor operatorilor de distribuție depuse în Fond a avut și o componentă de digitalizare și securitate cibernetică. Ce ne dorim noi mai departe și în viitoarele programe de finanțare, dar mai ales ca prioritate pe următoarea perioadă de finanțare, 2028-2034, este să mutăm puțin accentul de pe finanțarea surselor de energie regenerabile și să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură. Iar când vorbim de infrastructură, să vorbim nu numai partea de linii, de retehnologizări, ci să vorbim de componenta de digitalizare, obligatoriu cu cyber în ea. Asta e politica, până în acest moment, promovată de Ministerul Energiei. Am întors o analiză sectorială făcută de anumiți consultanți pentru Coeziune 28-34, în care, din nou, erau sute de milioane sau poate miliarde de euro direcționate către panouri și am spus că trebuie să schimbăm puțin logica. Infrastructura ar trebui să devină o prioritate’, a spus Elisei la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
El a adăugat că, în secundar, o propunere ar fi ca un criteriu de eligibilitate în tot ce are legătură cu energia să fie îndeplinirea unor standarde de securitate.
‘În secundar, ce ne-am propune noi în discuția nu numai cu MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene n.r) ci și cu alte ministere, ar fi ca aceia care finanțează de acum încolo orice are legătură cu energia să aibă un criteriu de eligibilitate îndeplinirea unor standarde de securitate și să li se recunoască drept eligibile acele costuri cu implementarea acelor soluții’, a spus Sorin Elisei.
În opinia sa, dată fiind proiecția de capacitate ce urmează a fi instalată, direcționarea altor sute de milioane de euro către surse noi de producție nu și-ar mai avea rostul, dar asta nu înseamnă oprirea finanțării, ci alocarea cu prioritate a banilor către infrastructură.
‘În acest moment, dacă ne uităm la proiecția de capacitate ce urmează a fi instalată, dacă ne uităm la ce se lansează în acest moment pe Tranziția verde, dacă ne uităm că sunt peste 10 gigawați de fotovoltaic și avem și capacitate pe eolian, capacitatea care vine pe baterii noi, la ce consum de energie electrică avem din 2028, să mai direcționez alte sute de milioane sau alte miliarde de euro către surse noi de producție nu cred că își mai are are rostul. Nu înseamnă că se oprește finanțarea, doar că prioritatea, alocarea cu prioritate și ponderea cea mai mare trebuie să meargă în infrastructură’, a explicat oficialul din Ministerul Energiei.
Pe de altă parte, în ceea ce privește situațiile de urgență, acesta a subliniat că România are un cadru de reglementare promovat în luna august.
‘România are un cadru de reglementare promovat în luna august a anului trecut, un plan de pregătire la situațiile de urgență. El a fost, de fapt, actul premergător Hotărârii de Guvern privind posibilitatea aplicării unor măsuri de siguranță de către operatorul de transport și sistem. Planul acela, care a stat cel puțin un an de zile în diverse dezbateri, are securitatea cibernetică și incidentele pe acest tip în top trei riscuri identificate. În principiu, intervenția în primele 60 de minute o face Transelectrica, împreună cu echipa de securitate a activului afectat. Sunt detaliate, sunt niște proceduri și, din ceea ce știu eu, s-au făcut sau au început să se facă și niște exerciții, inclusiv la nivel județean. Deci, la momentul unei situații de urgență care afectează sistemul, avem un cadru de reglementare care spune cum se răspunde. Ministerul are un rol de coordonare, printr-un consiliu operativ (…) a informațiilor și o decizie în cazul în care trebuie stabilite prioritățile de restaurare a alimentării pentru anumite tipuri de consumatori, spitalele și infrastructura critică fiind, bineînțeles, printre activele vizate pentru prioritatea de restaurare. Ministerul Energiei trebuie să o facă prin acel consiliu operativ, care consiliu operativ, de fapt, este format nu numai din reprezentanți ai ministerului, ci și ai operatorului de transport și sistem, operatorii de distribuție, OTS-ul, și producătorii care sunt ICN-uri, infrastructuri critice naționale’, a mai afirmat Elisei.
Reprezentanți la nivel înalt ai autorităților centrale și de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, specialiști IT/OT și cybersecurity, precum și reprezentanți ai mediului academic se reunesc, joi și vineri, la Cluj Napoca, la a patra ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, eveniment organizat de Distribuție Energie Electrică România.
Prima zi a Forumului aduce în dezbatere politicile și reglementările privind securitatea infrastructurilor critice, guvernanța riscurilor cibernetice, soluțiile tehnologice pentru mediile IT și OT și răspunsul la incidente. Cea de-a doua zi va pune accent pe pregătirea viitorilor specialiști, colaborarea dintre universități și industria energetică, impactul inteligenței artificiale asupra competențelor profesionale și prezentarea unor soluții de specialitate.
Prin această inițiativă, DEER urmărește să încurajeze dialogul și schimbul de bune practici între organizațiile care contribuie la funcționarea și protejarea infrastructurii energetice, într-un context în care investițiile, digitalizarea și securitatea trebuie dezvoltate împreună, ca elemente fundamentale ale unui sistem energetic modern, rezilient și sustenabil, capabil să răspundă provocărilor prezentului și să anticipeze exigențele viitorului.
