Ritualuri, lupte şi meşteşuguri din vremea dacilor şi romanilor reconstituite cu participarea reenactorilor, precum şi concerte rock şi folk au avut loc în acest weekend, la Dobrosloveni, la festivalul de reconstituire istorică Romula Fest – Istorie&Folk.
Pe scena festivalului au urcat, sâmbătă seara, Vasile Şeicaru, trupa Phoenix, Adrian Naidin şi South Music Factory, iar la miezul nopţii publicul a asistat la ritualul focului, ce a cuprins dansuri la lumina torţelor, jonglerii cu foc şi reconstituirea arderii pe rug a unei căpetenii dace.
„E un lucru extraordinar să reconstituim momente din trecut, e frumos. Este extraordinar, e chiar mai mult decât ne aşteptam, aceşti oameni muncesc foarte mult”, a spus unul dintre vizitatori, Costel Negreş, din municipiul Slatina, care s-a arătat impresionat de demonstraţiile şi munca reenactorilor.
Maria Prangati, care a întruchipat o tânără femeie romană la festival, a vorbit despre emoţiile şi bucuria momentului, fiind prima sa participare la un astfel de eveniment. „Sunt din Republica Moldova, dar sunt studentă de vreo cinci ani în România şi a fost pentru prima dată când am avut ocazia să fac parte dintr-un astfel de proiect legat de istorie, atât de bine prezentat şi atât de frumos şi am rămas surprinsă, adică pentru mine este ceva inedit, încerc cât de bine pot să-mi intru în personaj. Sunt o femeie romană la festival, ea stă pe lângă cort, găteşte şi are grijă de bărbat”, ne-a spus Maria Prangati.
Corina şi Ştefan Grigore, o familie pasionată de reconstituiri istorice, au dat viaţă unor personaje din tabere diferite la Romula Fest. Corina Grigore a fost o femeie dacă de rând, ce are grijă de gospodărie, iar soţul ei a fost un signifer roman ce a participat la luptele pentru cucerirea cetăţii dacice de la Reşca.
„Noi suntem soţ şi soţie, membri într-o asociaţie istorică, Historia Renascita, am venit din Piteşti, iar aici suntem în tabere diferite – soţul meu este un signifer roman, în timp ce eu sunt o dacă de rând. Festivalul este unul de reconstituire istorică pe perioada antică. S-a reconstituit cucerirea cetăţii antice de la Reşca, lupta dintre daci şi romani. Noi facem lucrul acesta de foarte mult timp, reconstituire istorică se face în România pe mai multe perioade, noi aici suntem pe antichitate, dar noi mergem şi pe Primul Război Mondial, fanarioţi, vikingi. Noi avem diverse ateliere pentru că femeile dace se ocupau în general de gospodărie. Nu apar nici în scrierile istorice, nici în reprezentări, nu apar foarte mult, nu se vorbeşte de prinţesă dacă, de regină dacă, deşi aveau un rol foarte important, asigurau gospodăria şi creşterea copiilor, chiar şi de munci agricole, aveau şi rol de preotese. Noi în tabără avem organizate câteva ateliere de ţesut, ateliere culinare, de lucrat lut, exact ce ţine de viaţa de zi cu zi. Bărbaţii, la festivaluri, vin ca războinici”, a explicat Corina Grigore.
Ştefan Grigore a menţionat că participarea la luptele din cadrul festivalurilor necesită multe antrenamente pentru menţinerea condiţiei fizice, dar şi pentru sincronizarea cu ceilalţi reenactori.
„Şi pentru bărbaţi sunt ateliere de fierărie, se fac foarte multe antrenamente, la romani se pot face până la cinci – şase antrenamente la o ediţie de festival, exceptând paradele şi bătăliile, pentru că romanii au fost totdeauna foarte disciplinaţi şi trebuie să ne punem pe aceeaşi linie, trebuie să ne antrenăm împreună, să ne sincronizăm, să avem un scenariu de luptă realizat împreună”, ne-a dezvăluit el.
Primarul comunei Dobrosloveni, Gheorghe Tudoraşcu, a declarat pentru AGERPRES că la festival au fost prezente peste 1.600 de persoane, iar reconstituirile au fost posibile datorită participării a circa 150 de reenactori din localitate, din alte judeţe şi din străinătate.
”Este a şasea ediţie şi e bine că a continuat şi s-a şi mărit. Sunt mai mulţi ascultători la scenă, mai mulţi doritori de a cunoaşte istoria, de a vedea scenele de luptă, de a participa la ele. Pentru că cei care vin aici participă şi la atelierele care sunt în această zonă şi în cadrul festivalului – tras cu arcul, bătut monedă, exact ca pe timpul străvechi, în antichitate, modelare lut. Este un festival cultural, o transpunere în vremurile noastre a ceea ce s-a întâmplat în antichitate, cucerirea Daciei de către romani. Ne străduim să se mărească acest festival, să fie recunoscut şi la nivel internaţional. De fapt, avem şi din Bulgaria trupe de reenactori, nu numai din ţară. Din ţară sunt de la Alba Iulia, de la Piteşti, de la Constanţa. Avem o legiune cu 37 de legionari, a noastră, a localităţii, cu catapultă, cu scorpion, cu arcaşi romani, am achiziţionat 37 de costume pentru reenactorii noştri”, a precizat Gheorghe Tudoraşcu.
Directorul Muzeului Judeţean Olt, George Smarandache, a arătat că pentru prima dată în cadrul festivalului, la această ediţie, a fost şi un atelier de bătut monedă, replici după monede descoperite în judeţul Olt.
„S-au bătut monede, trei tipuri de monede din perioada dacilor. Acest atelier de bătut monede a fost iniţiativa colegilor mei de la Muzeul Judeţean Olt şi am realizat matriţele la un meşter gravor de la Arad şi iată astăzi cei care au participat au putut să beneficieze de ele. Sunt replici după cele descoperite în judeţul Olt, pentru că numai începând din 2021 şi până acum Muzeul Judeţean a intrat în posesia a patru tezaure de pe teritoriul judeţului Olt”, a afirmat Smarandache.
Preşedintele Asociaţiei Historia Renascita, Cătălin Drăghici, a arătat că atât costumele, cât şi celelalte echipamente purtate la festival sunt specifice perioadei reconstituite.
„Participăm încă de la prima ediţie la acest eveniment. În 2019 a fost prima oară inaugurat acest festival istoric, un festival pentru care trebuie să mulţumim autorităţilor locale. Acum cinci ani pe un proiect european au reuşit să pună în valoare patrimoniul istoric zonal foarte bogat. Aici, pe aceste locuri, a fost fostul oraş roman Romula, unul dintre oraşele importante de acum 2.000 de ani. Festivalul e unul de reconstituire pe perioada daco-romană, asociaţiile prezente, printre care şi a noastră, facem reconstituire pe acea perioadă de timp, avem grupuri de barbari, asta însemnând daci şi celelalte popoare cu care dacii convieţuiau dincolo de graniţele Imperiului Roman în acea perioadă. Avem şi contingente de soldaţi romani, de militari romani. Sunt contingente sau vexilaţii din mai multe legiuni, care reconstituie istoric legiunile din perioada respectivă care au şi participat la războaiele daco-romane. Personajul meu, în a cărui piele intru la astfel de evenimente, este o căpetenie din zona barbaricumului, o căpetenie a unor triburi dacice din perioada premergătoare războaielor daco-romane. Iar atât echipamentul meu, cât şi echipamentele colegilor, atât cele pe care le poartă, cât şi cele pe care le avem în tabăra noastră, unele chiar expuse fără să fie neapărat folosite decât în demonstraţiile militare, sunt specifice acelei perioade şi sunt reconstituite cu cât mai mare fidelitate, în conformitate cu sursele pe care le avem arheologice, literare ş.a.m.d”, a menţionat Cătălin Drăghici.
Intrarea în rol reprezintă o evadare din cotidian, iar elementul care îi uneşte pe cei care se întorc în timp este pasiunea.
„Când este un astfel de eveniment şi noi ieşim din personajul cotidian, cel în care avem serviciu, avem familie şi călătorim un pic în timp, încercăm să fim cât mai apropiaţi ca echipamente, atitudini, pentru că e foarte important să fim credibili în pielea personajelor. Încercăm să ne apropiem cât mai mult de aşa cum au fost în realitate atât dacii, cât şi romanii şi celelalte popoare, pe care uneori le neglijăm, dar au avut şi ele un aport foarte important în evoluţia lucrurilor în acea perioadă, în această zonă geografică, celţi, germani, sarmaţi. Pentru toţi cei care activăm în aceste asociaţii, care sunt de fapt nişte organizaţii nonguvernamentale culturale, elementul care ne uneşte este pasiunea, pentru că toţi venim din medii diferite, o parte dintre noi avem facultăţi de Istorie terminate, unii sunt arheologi, dar alţii pur şi simplu au intrat din pasiune. O facem atât pentru noi, pentru că sunt momente în care ne deconectăm şi evadăm din problemele pe care viaţa de zi cu zi le pune fiecăruia, dar o facem şi pentru public, pentru că e o mulţumire şi, chiar dacă nu e uşor din punct de vedere fizic, un astfel de festival impune un efort deosebit, ne întoarce mereu după două – trei zile epuizaţi din punct de vedere fizic, dar încărcaţi sufleteşte. Pentru că mulţumirea de a vedea că publicul pleacă cu mai multe informaţii apropiate de adevăr, nu de clişeele care circulă în mod eronat şi de multe ori creează nişte false imagini despre ce s-a întâmplat în trecut, această mulţumire ne aduce satisfacţie şi ne face să continuăm”, a mărturisit Cătălin Drăghici.
E un număr impresionant de oameni care au participat, a subliniat, la rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Olt, Ionuţ Ivan.
”Am reuşit să atragem publicul către istorie, către cultură, am văzut foarte mulţi părinţi cu copii care au insistat pe pavilioanele dacilor şi romanilor unde au primit explicaţii, li s-a povestit, au vorbit foarte mult cu copiii. Vizitatorii au avut ocazia să se apropie de trecut, să-l înţeleagă mai bine”, a spus Ionuţ Ivan.
La Romula Fest au fost reconstituite dansuri antice, lupte de gladiatori, lupte între daci şi romani, un târg de sclavi, cucerirea unei cetăţi dacice, dansul focului magic şi un rug dacic.
Festivalul Romula Fest – Istorie&Folk a fost organizat de Consiliul Judeţean Olt, Primăria Dobrosloveni, Centrul Judeţean de Cultură şi Artă Olt şi Muzeul Judeţean Olt.
Romula – Reşca (Dobrosloveni) este cel mai mare centru urban roman din Oltenia şi un sit arheologic de referinţă pentru cunoaşterea epocii romane în regiunea Dunării de Jos.
Situl arheologic Romula din Dobrosloveni se numără printre cele cuprinse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în cadrul „Frontierelor Imperiului Roman – Dacia”.
Foto interior: Cristina Matei – AGERPRES
Foto principală: Romula Fest – Facebook
