Ministrul interimar al Educației și Cercetării, Daniel David, a afirmat, luni, că, la nivel liceal, sunt conținuturi și manuale depășite de vremuri, planuri-cadru care nu se înscriu în logica curriculară modernă, iar metodele de predare nu au mai fost îmbogățite semnificativ cu noile evoluții tehnologice și didactice în domeniu.
Precizările vin cu ocazia punerii în transparență a Raportului rezultat în urma dezbaterilor planurilor-cadru din învățământul liceal și a variantei revizuite a acestora, precum și a planului-cadru din ciclul liceal (școli-pilot).
”Pun astăzi, 16 iunie, în transparență instituțională raportul rezultat ca urmare a dezbaterilor planurilor-cadru din învățământul liceal, precum și varianta finală a acestora. În același timp, pun în consultare publică proiectul planului-cadru pentru învățământul liceal, ce va reprezenta fundamentul de la care se va pleca în pilotarea acestuia în școlile-pilot. Așteptăm sugestii în această perioadă de consultare la adresa consultare@rocnee.ro, până în data de 26 iunie. Așa cum știți, acest demers nu mai poate fi amânat. Avem la nivel liceal conținuturi și manuale depășite de vremuri, planuri-cadru care nu se înscriu în logica curriculară modernă, iar metodele de predare nu au mai fost îmbogățite semnificativ cu noile evoluții tehnologice și didactice în domeniu”, se arată în mesajul transmis de Daniel David.
Potrivit acestuia, noile planuri-cadru au rezultat din integrarea unor sugestii din perioada dezbaterilor naționale, februarie – martie 2025.
”Eu am început public acest demers, așa că este normal ca eu să-l închei, un eventual alt ministru având posibilitatea să le păstreze sau să le modifice”, a arătat ministrul.
Acesta a expus principalele idei cuprinse în ordinele de ministru pentru planurile-cadru din învățământul liceal:
* Necesitatea păstrării unui echilibru între discipline pentru a asigura formarea eficientă a celor opt competențe cheie, accentuate rațional în funcție de filieră/profil/specializare
”Numai printr-un echilibru între științe și religie, pe de o parte, și între discipline asociate culturii naționale și cele asociate pregătirii pentru viață, pe de altă parte, vom putea forma eficient buni specialiști (la nivelurile de calificare 3, respectiv 4), buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Spre exemplu, mă bucur că, după mulți ani, gramatica, precum și istoria și geografia dedicate țării se reîntorc explicit în curriculumul de la nivel liceal (am crescut numărul de ore dedicate acestor discipline față de propunerile inițiale, doar cu condiția focalizării acestora pe cultura națională). De asemenea, disciplinele legate de stilul de viață sănătos, autocunoașterea și autoreglarea psihologică, sportul în echipă și arte vor fi obligatoriu prezentate în oferta școlii către elevi (aceștia având apoi, desigur, opțiunea de a le alege sau nu). În fine, educația antreprenorială este integrată cu disciplina obligatorie de economie și vor fi incluse unități de învățare explicite în disciplina de consiliere și orientare”, a explicat Daniel David.
Cele opt competențe cheie sunt: competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); competențe multilingvistice; competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); competențe digitale; competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); competențe civice; competențe antreprenoriale; competențe de expresie și sensibilitate culturală.
Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul asimilării eficiente a competențelor, dar și al accentuării înțelegerii modalității de generare științifică a cunoștințelor declarative și procedurale și a valorilor cuprinse în acestea – lucru considerat până acum esențial mai ales pentru învățământul superior, pentru a-și dezvolta competențele prin învățare pe tot parcursul vieții și ca antidot la pseudoștiință/pseudocunoaștere, a precizat ministrul.
* La nivelul filierei teoretice, nicio disciplină nu a pierdut nimic – niciuneia nu i s-au tăiat orele, ci, în cazul unor discipline, o parte din ore s-a descentralizat la decizia școlii și/sau a elevilor, într-un demers de personalizare a educației la nivelul unității școlare (filieră/profil/specializare)
Schimbări față de planurile-cadru actuale:
*** Filiera teoretică – Profilul real, specializarea matematică-informatică
Matematica, Informatica și Tehnologia informației și a comunicațiilor au fiecare câte o oră în plus, pe parcursul ciclului liceal. Celelalte discipline rămân cu același număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează pe parcursul ciclului liceal. Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil și/sau din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ).
*** Profilul real – specializarea științe ale naturii
Fizica rămâne cu același număr de ore, iar chimia și biologia au fiecare o oră în plus în fiecare an, ajungând astfel la nivelul fizicii și matematicii. Celelalte discipline rămân cu același număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează și pot fi completate cu ore din curriculum de specialitate flexibil și/sau din CDEOȘ, pe parcursul ciclului liceal.
*** Profilul umanist – specializarea științe sociale
Disciplina socio-umană, limba și literatura română și limba modernă I au fiecare două ore în plus, pe parcursul ciclului liceal. Celelalte discipline rămân cu același număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează pe parcursul ciclului liceal. Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil și/sau din CDEOȘ.
*** Profilul umanist – specializarea filologie
Limba și literatura română și limba modernă I au fiecare câte două ore în plus, pe parcursul ciclului liceal. Celelalte discipline rămân cu același număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează pe parcursul ciclului liceal. Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil și/sau din CDEOȘ.
*** Planurile-cadru pentru filiera vocațională și cea tehnologică au fost elaborate pentru a satisface constrângerile specifice acestor domenii.
* Ministrul a mai arătat că, pe lângă varianta standard, a propus pentru pilotare o variantă de plan-cadru care încurajează mai mult descentralizarea și personalizarea educației la nivel de unitate școlară și elevi, cu asistența de specialitate din partea ministerului pentru asigurarea calității educației în procesul de personalizare și în avizarea finală a variantei propuse de școala care alege să piloteze.
Variantele propuse pentru pilotare trebuie să aibă ca țintă profilul absolventului și examenul de Bacalaureat, constrângerile fiind determinate și de obligativitatea introducerii disciplinelor din trunchiul comun al planurilor-cadru standard și de congruența cu filiera/profilul/specializarea unde se implementează. Unitatea care pilotează se va prezenta public ca atare, inclusiv pe site-ul propriu, și va include planurile-cadru specifice pilotate în contractul educațional. Ministerul va stimula calitatea educației prin comisiile de experți care vor oferi consultanță în procesul de personalizare a planului-cadru și vor aviza varianta finală a acestora.
Odată adoptate planurile-cadru, vor urma:
– elaborarea programelor
”Aici avem nevoie de conținuturi relevante și aerisite, după modele europene, care vor fi create de echipe mixte de specialiști din mediul preuniversitar și universitar, pentru a se asigura continuitate între cele două cicluri. Un procent de 25% din orele pentru fiecare disciplină va trebui să fie folosit pentru: (1) consolidarea competențelor; (2) activități remediale și (3) extinderea competențelor dobândite la utilizarea în viața cotidiană. În fine, acest demers va fi însoțit de standarde de evaluare și notare, pentru a face comparabile evaluările între unități școlare și profesori, precum și pentru fundamentarea unor decizii ulterioare de politici educaționale”, a menționat Daniel David.
– noile manuale vor fi gândite prin relație cu programele propuse și după modele europene, combinând versiunile clasice cu cele digitalizate (inclusiv activități interactive online/gaming/inteligență artificială etc.), în funcție de specificul disciplinei și practicile europene.
– formarea profesorilor
Profesorii vor fi invitați în programe de formare, pentru a implementa eficient noul model curricular.
”Dacă implementăm programatic acest plan, atunci: prima generație (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educațională din anul școlar 2026-2027, urmând apoi a se introduce gradual la nivel liceal în următorii ani. Ne așteptăm la rezultate educaționale semnificativ mai bune, naționale și internaționale, care să se reflecte în performanță/progres/reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar, nu mai târziu de 5 ani”, a transmis ministrul.
