Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât, vineri, convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor pentru a le solicita factorilor politici respectarea stabilității statutului magistraților și înaintează câteva propuneri pentru economii ‘reale’ la bugetul de stat, nu doar adoptarea unor măsuri ‘cu impact mediatic, dar fără substanță’.
‘Vineri, Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii au hotărât convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor pentru data de 30 iunie, ora 13:00, ordinea de zi stabilită având ca unic punct solicitarea fermă adresată factorilor politici de a respecta stabilitatea statutului judecătorilor și procurorilor’, potrivit unui comunicat al CSM transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, decizia a fost luată având în vedere repunerea în discuția publică în mod recurent a unor aspecte esențiale ale statutului judecătorilor și procurorilor, cu ignorarea problemelor reale ale sistemului judiciar semnalate constant de Consiliul Superior al Magistraturii și ținând seama de faptul că măsurile propuse prin programul de guvernare asumat de Guvern vor avea ca unic impact destabilizarea serviciului public al justiției.
De asemenea, convocarea adunărilor generale a avut în vedere și faptul că nivelul de salarizare a magistraților și condițiile de pensionare a acestora trebuie să fie în acord cu documentele europene și jurisprudența Curții Constituționale, statutul de putere în stat al autorității judecătorești, incompatibilitățile și interdicțiile profesiei, volumul de muncă și complexitatea acesteia.
CSM apreciază, în măsura în care se dorește efectuarea de economii reale la bugetul de stat, iar nu doar adoptarea unor măsuri ‘cu impact mediatic, dar fără substanță’, că există soluții reale și eficiente pentru atingerea acestui scop, propuse recurent de Consiliu, respectiv:
– reorganizarea activității judiciare prin desființarea unor instanțe și parchete (cel puțin câte o judecătorie/un parchet din circumscripția fiecărui tribunal/parchet de pe lângă tribunal);
– generalizarea comunicării exclusiv electronice, cel puțin în raporturile cu instituțiile publice;
– accelerarea procesului de digitalizare pentru a tinde către un dosar exclusiv electronic, cel puțin în cauzele care vizează instituțiile publice și/sau profesioniștii, cu consecința reducerii substanțiale a cheltuielilor privind consumabilele (justiție fără hârtie);
– majorarea taxelor de timbru în conformitate cu realitatea socio-economică, astfel încât acestea să reflecte cheltuielile pe care le implică soluționarea litigiilor, corelată cu măsuri corespunzătoare pentru eficientizarea ajutorului public judiciar;
– adoptarea unor măsuri eficiente de recuperare a prejudiciilor rezultate din săvârșirea de infracțiuni.
