Folosirea fondurilor europene poate da elemente de relansare și aș vrea ca în ianuarie-februarie să avem mandat pentru a da drumul la planificare pentru acești bani, respectiv un ‘plan de țară’ care să plece pe ideea că ne pregătim din timp, a declarat, marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de specialitate.
‘Poate cel mai important este că folosirea fondurilor europene îți poate da și elementele de relansare. Adică discutăm acum de cum trecem 2026. În 2027, marele meu pariu este ca pe Coeziune să ajungem spre 10 miliarde de euro, sau 8 miliarde cel puțin, și să creăm acea punte până în 2028. Iar din 2028-2034 avem la dispoziție, deocamdată, puși pe masă 60 de miliarde euro din zona de fonduri pe noul plan de parteneriat național și regional, și sperăm ca măcar 10 miliarde din fondul de competitivitate, deci 70 de miliarde de euro. Și nu vă ascund că aș vrea ca în ianuarie-februarie să avem un mandat pentru a da drumul la planificarea pentru banii respectivi. Deci un plan de țară care să plece pe ideea că ne pregătim din timp. România de obicei așteaptă negocierile, de data asta nu așteptăm negocierile. România de obicei este reactivă, de data asta România este proactivă’, a explicat ministrul.
Acesta a vorbit despre o viziune, pe care o prezintă din ce în ce mai des public, ca, pe lângă cei 70 de miliarde de euro, să se meargă pe un principiu ‘la un euro bani europeni, să avem un euro din bugetul național’ și să se atragă bani și din sectorul privat.
‘Asta ar însemna pe 7 ani de zile 70 de miliarde de euro din bugetul național. Zece miliarde de euro pe an este mai mult decât fezabil, având în vedere că și noi și astăzi cofinanțăm cam cu 30%. Am ajunge la o cofinanțare care ar fi evident mai mare, dar zece miliarde este absolut fezabil ca buget din bugetul național. Și atunci am avea 70 (miliarde euro n.r.) cu 70 (miliarde euro n.r.) cee ce ar însemna 140 (miliarde euro n.r.). Și am această idee, care este avangardistă, să nu fie doar o consultare cu sectorul privat, ci să spunem sectorului privat: uite, noi avem un euro de la Uniunea Europeană, un euro din bugetul național și haide să punem pe masă un euro de la sectorul privat prin proiecte de investiții concrete. Evident, o parte se rezolvă prin faptul că vom investi mult în zona de instrumente financiare, 10-15 miliarde de euro este ambiția pe care o am pentru a muta finanțările către sectorul privat pe instrumente financiare, deci cumva o parte din cei 70 de miliarde de euro sectorul privat se multiplică din instrumente financiare. Dar tot ne uităm la investiții străine directe sau investiții care vin din România ca să vedem concret unde dorește sectorul privat să investească (…) adică pentru investițiile din sectorul privat, mai ales cele din zona strategică, să existe un 20% instrument financiar grant care să poată să fie dat în mod direct’, a precizat Pîslaru, la evenimentul News.ro – Roinvest – Ediția a VI-a.
El a subliniat că aceasta ar fi imaginea unui potențial plan de țară de 200-210 miliarde de euro, care este mai mult decât fezabil, și de a exista ‘un single fund’care permite să se finanțeze totul, să nu mai existe restricții de fonduri, programe diferite.
‘În sfârșit, România ar putea să-și pună toate resursele într-o găleată comună, să aibă o planificare multianuală, forțând bugetul național să meargă pe planificare multianuală și luând sectorul privat pentru prima oară după 1989, aș zice mai clar după aderarea României în Uniunea Europeană, ca partener pentru a stabili modul în care vrem să investim și în ce sector. Eu sunt pregătit să pun pe masă în Guvernul acesta, am inițiat deja discuțiile cu factorii de decizie. Evident, trebuie să vedem și stabilitatea politică și să fie acceptată în Coaliție o astfel de idee, dar în ianuarie-februarie ar trebui să poată fi pus în discuție un astfel de mandat. (…) Mă interesează să văd dacă există apetit din partea dumneavoastră, a mass-media, a mediului privat, societății civile, mediului financiar bancar, pentru că, în condițiile acestea, putem așterne acest parteneriat, negocierea sau pregătirea planului însemnând ianuarie-februarie 2026, până în iulie 2027, când este primul termen din regulament, când Comisia ar urma să primească noile planuri. (…) Am plecat de la beznă și neclaritate cu privire la PNRR și mai degrabă sentimentul de dezastru și că nu vom folosi banii, la un plan care este în deplină concordanță cu Comisia Europeană și aprobat la nivel european, cu o predictibilitate foarte clară cu tot ce avem de făcut și cum obținem resursele și cu perspectiva de a folosi PNRR și coeziunea ca punte până la o perioadă 2028-2034, unde România ar putea să treacă de la prinderea din urmă și gâfâiala ‘hai să vedem ce mai facem’, la asumarea unor obiective de actor regional, cu un parteneriat public-privat fără precedent’, a punctat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
