Curtea de Apel București susține că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată de la această instanță și-au modificat componența, dar că toate aceste modificări ‘au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale’.
La aproape o lună de la apariția documentarului Recorder, în care se fac dezvăluiri despre modul în care conducerea Curții de Apel București schimba în mod curent judecătorii din completuri pentru a obține decizii favorabile unor persoane acuzate de corupție, președinta acestei instanțe, Liana Arsenie, a transmis luni o ‘informare publică’, menită să ‘clarifice faptele și să asigure o corectă înțelegere a realității instituționale’.
Astfel, într-un material care se întinde pe 10 pagini, Liana Arsenie oferă o situație centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, care totalizează 361 de cazuri.
Ea susține că toate aceste modificări ‘au avut cauze obiective, prevăzute de lege și inerente funcționării normale’ a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București, care funcționează cu o schemă de 218 judecători.
Conform CAB, situația centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani este următoarea:
* pensionări și degrevări anticipate pensionării – 55 situații;
* promovări în carieră – 53 de situații;
* integrare în secție a judecătorilor nou veniți – 144 modificări;
* degrevare totală sau parțială a judecătorului în considerarea complexității cauzelor, alte situații – 41 cazuri;
* reluarea activității după concedii maternitate, alte situații – 48 cazuri;
* detașări – 20 de situații (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituții din cadrul autorității judecătorești).
Conducerea CAB oferă și o ‘interpretare’ a datelor privind modificarea compunerii completurilor de judecată – distribuția motivelor:
* integrarea în secție a judecătorilor nou veniți: 144 situații (39,9%). Aceasta reprezintă principala cauză a modificărilor și reflectă ocuparea
posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal, aplicarea regulilor de repartizare echilibrată a volumului de activitate.
* pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenția de pensionare: 55 situații (15,2%). Acestea sunt situații inevitabile care presupun încetarea mandatului și reorganizarea completurilor în mod obligatoriu.
* promovări în carieră: 53 situații (14,7%). Consecință firească a concursurilor de promovare, a dreptului la carieră, aceste modificări se impun de drept, nu sunt discreționare.
* reluarea activității după concedii de maternitate/alte situații similare: 48 situații (13,3%).
* degrevarea totală sau parțială în considerarea complexității cauzelor, alte situații: 41 situații (11,4%). Modificările operate au asigurat adaptarea completurilor la complexitatea dosarelor, prevenirea prescripției în materie penală, a blocajelor și a duratei excesive a proceselor.
* detașări: 20 situații (5,5 %). Structura detașărilor: detașări de drept, ca efect al promovării unor concursuri – 11 situații (3,0% din totalul modificărilor); detașări la alte instituții din cadrul autorității judecătorești – 9 situații (2,5% din total modificărilor).
‘Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar. Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept’, este concluzia trasă de Liana Arsenie.
