Casa Națională de Asigurări de Sănătate a transmis vineri, după publicarea unor investigații jurnalistice privind modul de funcționare a unor servicii de imagistică medicală și utilizarea parafelor medicilor radiologi în relația dintre sectorul public și cel privat, că aceste situații reprezintă ‘practici grave’, fiind rezultatul unor deficiențe structurale și al lipsei de reforme sistemice coerente.
O investigație a G4Media arată că ar exista zeci de cazuri în care medici radiologi din spitalele de stat și-ar fi ‘vândut’ parafele unor clinici private pentru ca acestea să poată obțină contracte cu Casele județene de asigurări de sănătate. Acești doctori nu ar fi prezenți în acele clinici, care s-ar afla în unele cazuri la sute de kilometri de unitățile publice în care lucrează.
‘Urmare a investigațiilor jurnalistice publicate privind modul de funcționare a unor servicii de imagistică medicală și utilizarea parafelor medicilor radiologi în relația dintre sectorul public și cel privat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face următoarele precizări: Situațiile descrise reprezintă practici grave, care, deși izolate, au justificat preocupările noastre recente de eficientizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Exemplele menționate sunt parte a unui conglomerat de disfuncționalități perpetuate în sistemul de sănătate în ultimii 10 – 15 ani, ca efect cumulat al unor deficiențe structurale și al lipsei unor reforme sistemice coerente. Considerăm că practicile semnalate pot fi stopate prin reformarea modului în care sistemul de sănătate este organizat, finanțat și controlat, iar demersurile realizate până acum sunt aliniate în această direcție’, se arată într-un comunicat al CNAS semnat de președintele Horațiu-Remus Moldovan, transmis AGERPRES.
Potrivit acestuia, se acționează pe cinci paliere: control inteligent, unitar; digitalizare și transparență; reorganizarea modului de contractare și finanțare a serviciilor medicale; creșterea calității actului medical și reglementarea telemedicinei.
În prezent, are loc reorganizarea structurilor de control ale Caselor de Asigurări de Sănătate, prin comasarea acestora într-o structură națională unică, cu responsabilități regionale clare. ‘Acest lucru înseamnă trecerea efectivă de la control formal, retrospectiv, la control bazat pe analiză de date, Business Intelligence și indicatori de risc’, a precizat șeful CNAS.
Dezvoltarea noii Platforme Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) integrează soluții digitale care permit analiza suprapunerilor de programe de lucru; analiza raportărilor de servicii medicale; integrarea feedback-ului pacientului; implementarea unei platforme naționale de programări online, care să permită trasabilitatea reală a serviciilor; asigurarea accesului medicului curant la imaginile brute (DICOM), nu doar la rezultatele interpretate, se mai explică în comunicat.
Conform sursei citate, în ceea ce privește contractarea și finanțarea serviciilor medicale, Casele de asigurări de sănătate vor solicita strategii de servicii adaptate nevoilor reale de sănătate ale populației din fiecare zonă, iar finanțarea spitalelor va fi corelată progresiv cu tipurile de competențe, complexitatea serviciilor și nevoile reale, nu exclusiv cu istoricul raportărilor.
Pentru creșterea calității actului medical, se va face, potrivit președintelui CNAS, analiza recomandărilor imagistice la nivelul medicului prescriptor, pentru a identifica suprainvestigarea sau utilizarea nejustificată a resurselor și se introduc mecanisme de feedback sistematic din partea pacienților.
De asemenea, se mai are în vedere reglementarea clară a rambursării serviciilor de telemedicină, cu tarife diferențiate, criterii de calitate, mecanisme de control, feedback și analiză de business, se mai arată în comunicat.
Horațiu-Remus Moldovan menționează ca provocări structurale ‘majore’ care afectează sustenabilitatea și calitatea serviciilor din sistemul sanitar public din România, inclusiv a serviciilor de radiologie – imagistică medicală, următoarele:
– exodul constant al personalului medical din sectorul public către cel privat, determinat de salarii mai mari, condiții de muncă mai bune și flexibilitate crescută;
– plata gărzilor la un nivel necorelat cu responsabilitatea și volumul de muncă, incomparabil mai mic față de veniturile obținute în sectorul privat;
– redirecționarea pacienților din sectorul public către sectorul privat, în lipsa unor trasee clare și predictibile de îngrijire;
– perpetuarea modului de lucru în care pacientul ajunge să fie perceput ca aparținând medicului, iar traseul său în sistem – de la medicul de familie la ambulatoriu, investigații și spitalizare – nu este clar definit, predictibil sau transparent;
– absența unui mecanism funcțional de distribuire și echilibrare a volumului de muncă în interiorul spitalelor publice;
– pasivitatea managerială în unele unități sanitare publice, inclusiv lipsa asumării deciziilor organizatorice necesare;
– rolul adesea formal sau simbolic al unor consilii de administrație ale spitalelor, fără implicare reală în guvernanța, eficientizarea și sustenabilitatea acestora.
‘Obiectivul principal rămâne încrederea fiecărui pacient, care trebuie să beneficieze de un traseu medical clar, sigur și echitabil, indiferent de forma de proprietate a furnizorului de servicii’, a mai transmis președintele CNAS.
