Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs) în Uniunea Europeană a scăzut în 2025 până la 11%, de la 15,2% în 2015, însă România are în continuare cea mai mare proporție de NEETs din Uniunea Europeană, arată datele publicate joi de Eurostat.
Cele mai mici procente de tineri din categoria NEETs au fost înregistrate anul trecut în Țările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%). În schimb, cele mai mari proporții au fost înregistrate în România (19,2%), Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%).
O comparație între cele două țări cu cele mai mari și cele mai mici proporții de NEETs în 2025 arată că procentul tinerilor adulți NEETs a fost de aproape patru ori mai mare în România decât în Țările de Jos.
Între 2015 și 2025, proporția NEETs s-a redus în 22 dintre cele 27 de țări ale UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Italia (un declin de 12,4 puncte procentuale, de la 25,7% la 13,3%), Grecia (scădere de 10,5 puncte procentuale, de la 24,1% la 13,6%) și Croația (scădere de 9,0 puncte procentuale, de la 19,8% la 10,8%).
În cazul României, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs) a scăzut de la 20,9% în 2015, până la 19,2% în 2025.
În schimb, sunt trei state membre care au înregistrat creșteri ale ponderii tinerilor NEETs între 2015 și 2025: Germania (creștere cu un punct procentual), Luxemburg (creștere de 1,2 puncte procentuale) și Austria (creștere de 1,6 puncte procentuale). Danemarca și Lituania au înregistrat aproape aceleași ponderi de tineri NEETs.
Proporția cea mai mare a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare se înregistrează în rândul persoanelor care au absolvit doar studii primare. Datele Eurostat arată că, în 2025, proporția de NEETs pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani din UE a fost de 12,8% în rândul celor cu un nivel scăzut de educație, comparativ cu 11% în rândul celor cu un nivel mediu de educație și 8% în rândul celor cu un nivel ridicat de educație.
În rândul statelor membre, proporția de NEETs pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani cu un nivel scăzut de educație variază de la 6,1% în Suedia și Polonia, până la 35,8% în România în 2025.
Datele Eurostat arată că există o diferență între sexe în ceea ce privește proporția de tineri adulți care nu erau nici angajați, nici nu urmau un program de educație sau formare. În 2025, 12% dintre tinerele femei cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce ponderea corespunzătoare în rândul tinerilor bărbați a fost cu 2,1 puncte procentuale mai mică, de 9,9%.
În 2025, existau 2 țări în care ponderea tinerelor femei NEETs era cu cel puțin șapte puncte procentuale mai mare decât ponderea corespunzătoare în rândul tinerilor bărbați. Cea mai mare diferență a fost constatată în România (11,2 puncte procentuale), urmată de Cehia (7,4 puncte procentuale). În România, proporția de NEETs era de 25% în rândul tinerelor femei și de 13,8% în rândul tinerilor bărbați.
