Finanțare la nivel european pentru educație și cercetare, reforma curriculară pentru competențe cheie și protecția funcției școlii ca instrument de reducere a inegalităților se află printre obiectivele din programul de guvernare al Cabinetului Tomac la capitolul Educație.
‘Educația este motorul mobilității și stabilității sociale, fiind recunoscută drept o problemă de siguranță națională: tinerii trebuie să poată recunoaște și evita manipularea, dezinformarea și extremismul. Componenta cea mai importantă este investiția în profesori; nu putem avea o școală de calitate și relevanță socială cu profesorii care sunt slab pregătiți și demotivați. Cercetarea este motorul inovării și dezvoltării economice, fiind și ea recunoscută drept o problemă de siguranță națională: institutele de cercetare și universitățile trebuie să producă cunoaștere și creativitate. Componenta cea mai importantă este o finanțare substanțială, transparentă și predictibilă’, se arată în programul de guvernare, care ar urma să fie depus duminică la Parlament.
Printre măsurile pe termen scurt se numără: profesia didactică – salarizare, formare, merit, reforma carierei didactice și predictibilitate pentru profesori, salarii decente (corelate cu cele din sănătate) și angajarea să se facă pornind de la un venit echivalent cu salariul mediu net. Cea de a doua măsură include între altele selecție și promovare pe criterii meritocratice; program național de pregătire inițială și continuă pentru cadrele didactice centrat pe valori și pe o educație reflexivă (cu elemente de psihopedagogie, etică și gândire critică), profesionalizarea leadershipului educațional: formare pentru directori, urmată de selecție prin concurs, program național pentru atragerea resursei umane de calitate în mediul rural și zonele vulnerabile.
O altă măsură se referă la reducerea abandonului și a analfabetismului funcțional, măsură care ar include investiții majore în educația timpurie în rural – creșe, formarea educatorilor – pentru egalizarea șanselor, generalizarea programului ‘Masă sănătoasă în școli’, ‘Școală după școală’, 8:00 – 17:00 cu cadru legal clar, creșterea numărului și profesionalizarea consilierilor școlari; formare pentru educația copiilor cu cerințe speciale.
De asemenea, o altă măsură se referă la depolitizare și management de calitate. Aici este vorba despre concursuri reale pentru directori, pe criterii clare de merit, contracte cu indicatori de performanță, reorganizarea și profesionalizarea inspectoratelor școlare, mărirea autonomiei școlilor – administrativă, financiară și curriculară; încurajarea pilotării, catalog electronic + formulare unice de raportare. Printre argumente se află cel potrivit căruia se reduce birocrația profesorilor – o măsură vizibilă în interiorul școlii, cu cost relativ mic.
Programul de guvernare Tomac mai cuprinde, la capitolul ‘Educație și cercetare’, măsuri precum universități relevante, digitale și internaționale și cercetare cu finanțare predictibilă, respectiv stabilirea unor domenii prioritar-strategice naționale, cum ar fi inteligența artificială, biotehnologii, semiconductori, etc., finanțare corespunzătoare și predictibilă, prin competiții multianuale, precum și creșterea colaborării între universități, institute de cercetare și industrie.
Printre reformele structurale (orizont mandat / dincolo de mandat) se înscriu o țintă de 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030, precum și 1% din PIB pentru cercetare publică până în 2030.
‘Este vorba despre un angajament istoric niciodată respectat; se propune o reformă bugetară structurală cu efect compus pe deceniu. (…) România are cea mai joasă cotă UE cu privire la finanțarea cercetării, creșterea finanțării fiind o condiție obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare și inovație’, argumentează documentul.
