Populaţia îmbătrânită de la sate ar putea avea o problemă în plus odată cu mutarea sediilor administrative ale localităţilor la distanţe mai mari decât cele actuale, în eventualitatea comasării unor comune, iar schimbările administrative deşi ar genera o economie a cheltuielilor administrative, ar putea şi accentua fenomenul depopulării, manifestat prin creşterea mediei de vârstă a locuitorilor şi scăderea numărului de copii, au arătat primarii câtorva dintre comunele din judeţul Olt cu mai puţin de 1.500 de locuitori.
În timp ce unii edili consideră că unirea unor localităţi ar putea reduce cheltuielile administrative şi ar permite o gestionare mai eficientă a banilor publici, alţii atrag atenţia că economiile ar putea fi nesemnificative în raport cu dificultăţile pe care le-ar întâmpina oamenii, nevoiţi să parcurgă distanţe mai mari pentru a ajunge la primărie.
Pentru vârstnicii care nu au maşini, nu folosesc internetul şi depind de sprijinul angajaţilor administraţiei locale chiar şi pentru rezolvarea unor probleme curente, apropierea primăriei de comunitate reprezintă mai mult decât o chestiune de organizare instituţională.
*** Preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu, a declarat, pentru AGERPRES, că deocamdată este cunoscută doar intenţia politică de a începe o asemenea reformă şi trebuie ţinut cont de contextul fiecărei zonei.
„În momentul de faţă nu există decât o decizie politică de a face această reformă administrativă în ceea ce priveşte comasarea de localităţi, nu am cunoştinţă nici de pragul care urmează, nici cum o să se facă, nici ce se va întâmpla cu personalul. Adică, atâta timp cât nu ni se prezintă un draft, nu pot comenta mai mult decât că se doreşte această reformă administrativă. Sunt localităţi în România care mai au 200 de locuitori, 300 de locuitori. Pragul de 1.500 de locuitori privea comasarea voluntară, în care două localităţi pot să facă acest lucru prin referendum şi ele sunt cumva stimulate financiar printr-un fond special creat. Neavând niciun fel de date mai mult decât decizia politică a Partidului Social Democrat de a porni această reformă administrativă, comentariile sunt inoportune”, a afirmat preşedintele CJ Olt.
Marius Oprescu consideră că o reorganizare administrativ-teritorială trebuie analizată la nivel naţional, ţinând cont de particularităţile fiecărei zone şi nu doar prin raportare la numărul de locuitori sau la cheltuielile de funcţionare ale primăriilor.
„Când se face o reformă la nivel de ţară, nu priveşte doar un judeţ, priveşte comasarea unor localităţi şi avem judeţe care au localităţi cu 200 de locuitori. Să vedem mai întâi cum arată propunerea acestei comisii care se va constitui, că până una alta nu ştim decât cine este responsabilul de această propunere legislativă care va urma, în persoana europarlamentarului Dragoş Benea, care a fost şi el preşedinte de Consiliu Judeţean. După ce vedem exact ce propune, bineînţeles că vor fi discuţii şi atunci stăm de vorbă. Dacă priveşti din punctul de vedere al unei localităţi de 1.000 şi ceva de locuitori, e complicat, pentru că aici înseamnă mai multe lucruri, nu e doar vorba de comasare, pentru că faci comasarea, dar ca să păstrezi calitatea serviciului, ai nevoie de nişte lucruri”, a punctat Oprescu.
Unul dintre exemplele oferite de preşedintele CJ Olt vizează localităţile din nordul judeţului, unde distanţele dintre sate şi viitorul sediu administrativ ar putea ajunge la 10-12 kilometri. În opinia sa, reorganizarea ar trebui însoţită de soluţii de transport pentru cetăţeni sau de menţinerea unor puncte de lucru în satele arondate noii comune.
„În primul rând, dacă uneşti două localităţi din zona de nord a judeţului, acolo înseamnă deja câţiva kilometri din ultimul sat până la primăria de care vor aparţine, asta înseamnă 10-12 kilometri, trebuie stabilite nişte reguli. Ai transport pus la dispoziţie săptămânal pentru oamenii aceştia să ajungă la sediul administrativ al localităţii, că poate au diverse probleme? Nu ai. Atunci trebuie să ai personal care se duce şi are câte un ghişeu în fiecare sat şi rezolvă problemele. Această reformă creează şi deranj, pentru că oamenii sunt obişnuiţi într-un anumit fel, inclusiv cetăţenii, ştiu unde e sediul localităţii, ajung mult mai repede”, a mai spus Oprescu.
Schimbarea sediului administrativ ar putea aduce şi incertitudine pentru locuitorii care nu cunosc personalul noii primării, a mai arătat Marius Oprescu, care a menţionat şi că nu toate informaţiile apărute în spaţiul public despre reorganizare au fost confirmate oficial.
„Într-o localitate nou apărută, nu ştii funcţionarii, nu ştii cine va fi. Înţeleg că totuşi s-au discutat nişte principii şi nu vor fi concedieri de oameni şi aşa mai departe”, a mai declarat Oprescu.
Preşedintele CJ Olt a insistat asupra necesităţii de a asigura transportul cetăţenilor sau servicii administrative periodice în fiecare sat, în cazul în care distanţa până la noul sediu ar deveni considerabilă.
„Oamenii bineînţeles că au venit şi la mine, am discutat cu ei. Tot ce a apărut în spaţiul public, pe la televizor mai mult, sunt supoziţii şi praguri pe care oficial eu nu le-am văzut. Într-o localitate nou formată, dacă ajungi să ai 15 kilometri până la sediul administrativ, e obligatoriu să ai un microbuz şi nu cel şcolar, oricum parcul e mult învechit, în afară de ce am cumpărat noi localităţilor. Trebuie să ai un microbuz ori să aduci cetăţenii în centru ori săptămânal să ai program de lucru pe fiecare sat sau localitate aparţinătoare”, a mai specificat Marius Oprescu.
***
„Sunt oameni care nu se pot deplasa, nu au nici maşini”, a arătat Gheorghe Barbu, primarul comunei Topana, cea mai nordică localitate a judeţului Olt şi cu populaţia cea mai puţin numeroasă (755 de locuitori la recensământul din 2021 şi 566 de persoane cu domiciliul în localitate la 1 ianuarie 2026).
Pentru primarul Gheorghe Barbu, dificultăţile sunt deja vizibile în relaţia administraţiei cu locuitorii, în special cu cei în vârstă, care nu au posibilitatea să se deplaseze singuri. Comuna este situată în nordul judeţului, într-o zonă cu dealuri şi văi, cu sate şi gospodării răsfirate, iar distanţa de la unele dintre cele mai îndepărtate puncte ale localităţii până la primărie ajunge la aproximativ 15 kilometri.
Edilul spune că angajaţii primăriei merg personal la domiciliul oamenilor pentru încasarea impozitelor şi taxelor, dar şi pentru a-i ajuta pe cei care nu se pot deplasa pentru a-şi rezolva problemele.
„Noi ne ocupăm de încasare impozite şi taxe, mergem personal, prin angajaţii noştri la poartă la fiecare. Ne sună, ne trimit vorbă, ne anunţă ‘să vină şi la mine să-mi ia banii’ sau ‘să vină şi la mine că am o problemă’, nu se pot deplasa, nu au nici maşini, nu au nici alte posibilităţi, sunt singuri, mai în vârstă”, a declarat Gheorghe Barbu, pentru AGERPRES.
În discuţiile cu localnicii, susţine primarul, principala solicitare a acestora a fost ca administraţia să nu fie mutată mai departe.
„În ultimele discuţii pe care le-am purtat cu oamenii, când m-au întrebat majoritatea care m-au întâlnit, ce se întâmplă, ce vom face, le-am spus ‘ce doriţi dumneavoastră!’. Ei spun: ‘să faci tot ce poţi, să nu ne duci mai departe de aici, şi aşa suntem prea departe’. Avem satele împrăştiate, drum greu accesibil, numai pante, la noi este cea mai nordică comună de judeţ, se aseamănă cu o comună de munte, avem numai dealuri şi văi, casele răsfirate, foarte împrăştiate, oameni în vârstă. Va fi greu pentru ei, va fi foarte greu, nu ştiu ce vor face şi aşa întâmpinăm probleme acum, dar atunci …”, a afirmat Barbu.
Gheorghe Barbu consideră că, în cazul unei comasări, investiţiile ar putea fi orientate cu prioritate către comuna devenită centru administrativ.
„Şi în al doilea rând, să vă mai spun şi alt lucru, ar fi un mare dezavantaj pentru ei, pentru că dacă va întâmpla să ne arondeze altei comune, cel (primarul n.red.) din comuna respectivă nu va mai avea prioritate comuna noastră, va avea prioritate comuna lui. Aici se mai dă când îşi aduce aminte, fiecare face la el”, a adăugat Gheorghe Barbu.
El consideră că economiile salariale nu ar fi neapărat cele aşteptate, întrucât numărul mai mare de locuitori ar putea determina şi creşterea grilei de salarizare pentru personalul administraţiei.
„Economie pe partea salarială va fi zero, pentru că şi dacă se vor uni mai multe comune, populaţia va creşte şi atunci va creşte şi grila de salarizare pentru tot personalul din administraţia locală. Mai mult ar însemna o bătaie de joc pentru oameni”, a mai susţinut primarul comunei Topana.
***
Primarul comunei Sâmbureşti, Iulian Preda, atrage atenţia că o eventuală reorganizare ar putea accentua problemele generate de îmbătrânirea populaţiei şi plecarea tinerilor. Comuna avea 1.058 de locuitori la recensământul din 2021, iar la 1 ianuarie 2026 numărul persoanelor cu domiciliul în localitate era de 899.
Edilul susţine că distanţa până la viitorul sediu administrativ ar putea deveni o problemă atât pentru vârstnici, cât şi pentru familiile care au copii la şcoală, transportul acestora presupunând cheltuieli suplimentare.
„Revenind la interesul cetăţeanului, să ajungă un cetăţean să facă 30 de kilometri, 25 de kilometri, de la un capăt al unei localităţi ca să meargă la sediul unei primării care se schimbă din localitatea lui, nu ştiu ce interes general sau personal al populaţiei se respectă. Atunci când se vor comasa localităţile, se va comasa şi învăţământul. Cheltuielile cu carburantul pentru transportul elevilor va creşte, va mai fi nevoie de cel puţin încă un microbuz, care consumă întreţinere, carburant, personal responsabil”, a afirmat Iulian Preda, pentru AGERPRES.
Primarul din Sâmbureşti consideră că reducerea cheltuielilor cu administraţia s-ar putea face şi fără desfiinţarea unor unităţi administrativ-teritoriale, prin stabilirea unui număr maxim de angajaţi în funcţie de populaţia fiecărei comune.
„Dacă s-ar dori o scădere a cheltuielilor cu administraţia publică, s-ar putea face foarte simplu: plafonarea numărului de posturi ocupate într-o primărie. Deci comunele sub 1.500 de locuitori să aibă dreptul la 7-9 salariaţi, comunele de 1.500 şi 3000 de locuitori să aibă dreptul la 10-11 angajaţi, pe restul îi pensionează pentru că sunt mulţi în prag de pensie. S-au ocupat posturile, s-au redus cheltuielile cu administraţia publică, s-a terminat discuţia”, opinează Preda.
Primarul afirmă că problema principală a satelor este depopularea, iar o eventuală comasare nu ar rezolva cauzele care îi determină pe tineri să plece.
„Tinerii, în marea lor majoritate, au plecat, nu neapărat la oraşe din România, pur şi simplu sunt plecaţi afară din ţară. Cei responsabili, care reuşesc să-şi întemeieze o familie vin şi au construit foarte multe case la noi, aici, la ţară. Şi noi le-am dat pământuri ca să-şi facă locuinţe, să nu plece din zonă, dar sunt populaţii sezoniere, adică de o lună, două luni pe an, restul timpului sunt plecaţi afară. Asta este problema pe care trebuie să o rezolve statul român, exodul populaţiei şi îmbătrânirea populaţiei, nu este o problemă existenţa de localităţi. Nu vor rezolva, din contră vor acutiza acea problemă în care se scaldă atât România cât şi toată Uniunea Europeană. Oamenii în vârstă vor mai avea încă o problemă, cea de deplasare, cea de distanţă faţă de sediul unităţii administrativ teritoriale”, a punctat Iulian Preda.
***
„Oamenii nu sunt pregătiţi, nu e momentul propice”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Ştefan cel Mare, Viorel Măgureanu.
Localitatea avea 1.499 de locuitori la recensământul din 2021 şi 1.400 de persoane cu domiciliul în comună la începutul acestui an, iar primarul Viorel Măgureanu spune că administraţia locală are dificultăţi în acoperirea cheltuielilor şi o reformă ar putea fi utilă, dacă ar fi pregătită corespunzător.
„Eu, sincer, sunt pentru o reformă administrativă, dar oamenii, vă spun, eu aşa am gândit-o, pentru că noi suntem comune energofage, acestea mici, consumăm, dar oamenii nu vor, ştiţi? Spun: ‘cum să mă duc eu la Ianca, dacă ne-ar uni cu Ianca, cum să fac eu aşa’? Dacă se face voluntar, nimeni nu va vrea. Dar eu, dacă e de principiu, eu sunt pentru, dar oamenii sunt reticenţi, foarte reticenţi”, a declarat Viorel Măgureanu.
Primarul afirmă că, în fiecare an, bugetul local este insuficient pentru cheltuielile de funcţionare, iar intervenţia Guvernului este necesară pentru ca administraţia să poată continua activitatea.
„Întotdeauna avem probleme, trebuie să recunoaştem (…) noi suntem cu mâna lăsată în fiecare an. Acum şi cu persoanele cu dizabilităţi care sunt fără număr şi care au angajat asistenţi personali, deci suntem în imposibilitatea de a funcţiona dacă statul nu ne-ar da, vă daţi seama că noi până la martie, aprilie, am închide dacă nu ar interveni Guvernul”, a afirmat Măgureanu.
În opinia sa, reticenţa oamenilor este legată şi de relaţia directă pe care o au cu primarul şi angajaţii primăriei, în condiţiile în care mulţi dintre locuitori au nevoie de ajutor pentru chestiuni pe care nu le pot realiza singuri, cum este cazul celor online.
„Sunt convins că dacă e voluntară (comasarea n.r.), nu se va face. Oamenii mă întreabă mereu, pentru că merge zvonul că ne-ar alinia la Ianca, şi mă întreabă: ‘şi cum să mergem noi acolo?’ Pentru că ei, să facă o cerere online vin la mine, ‘domn’ primar, am şi eu nevoie de ceva’, ‘trebuie să ajung la spital’, ‘vreau să merg la Casa de Pensii’. Ei s-au obişnuit cu mine, cu acest mediu, aici e problema mea, dar pentru eficientizarea economiei în general, să fie nişte localităţi mari, de la 3.000 de locuitori încolo”, a relatat edilul.
Viorel Măgureanu avertizează că o schimbare rapidă, fără o perioadă de pregătire a populaţiei şi fără menţinerea unor servicii de sprijin, ar putea crea dificultăţi majore.
„Eu consider că nu e momentul propice, adică noi nu suntem aşa de evoluaţi ca să ajungem la stadiul ăsta, oamenii nu sunt pregătiţi, s-ar crea un haos. Nu merge, nu e momentul. Haos va fi, eu privesc în perspectivă, va fi un dezastru pentru populaţie”, consideră Viorel Măgureanu.
***
Primarul comunei Şopârliţa, Marijana Trepăduş, a evidenţiat diferenţa dintre încasări la bugetul local şi cheltuieli şi a arătat că în doi ani ar putea avea loc o unificare cu localitatea vecină, Pârşcoveni, cum a fost până în 2004.
Primarul Marijana Trepăduş se declară favorabilă comasării, arătând că localitatea a mai trecut printr-o reorganizare, desprinzându-se de comuna Pârşcoveni în anul 2004, la solicitarea locuitorilor mai în vârstă.
Edilul spune că veniturile anuale pe care le-ar putea încasa comuna sunt mult sub cheltuielile necesare funcţionării şi că, în aceste condiţii, o reorganizare însoţită de fonduri pentru investiţii ar putea fi o soluţie.
„Eu sunt pentru (comasare n.r.), pentru că sunt foarte multe cheltuieli. Noi în zonă nu avem magazine, nu avem, cum au alţii, sonde, să mai primească nişte bani, nişte chirii, nişte impozite. Adică în condiţiile în care eu încasez, dacă le-aş încasa, 700.000 lei pe an, dar nu se încasează toate, iar cheltuiala e de 2,5 milioane de lei… (…) Încă nu (este pregătită localitatea de unificare cu o localitate învecinată n.r.), dar până la următoarele alegeri ne vom pregăti”, a declarat Marijana Trepăduş, pentru AGERPRES.
Primarul a menţionat că o eventuală comasare cu Pârşcoveni nu ar presupune o îndepărtare considerabilă a administraţiei de cetăţeni, distanţa dintre cele două localităţi fiind de numai 3-4 kilometri. Ea consideră însă importantă păstrarea unui funcţionar care să preia solicitările oamenilor.
„Oricum între Şopârliţa şi Pârşcoveni avem 3- 4 kilometri, distanţele nu ar creşte foarte mult, nu s-ar îndepărta foarte mult administraţia de oameni. Aş zice că ar fi bine să rămână un funcţionar care să preia problemele oamenilor”, a adăugat edilul.
Punctând şi că localitatea are un număr redus de copii, primarul şi-a exprimat preocuparea pentru şcoală, în condiţiile în care unitatea de învăţământ a fost recent renovată şi dotată. Primarul spune că ar prefera ca şcoala să fie păstrată şi să funcţioneze, eventual, pentru clasele primare, în cadrul unei reorganizări a reţelei şcolare.
***
Păstrarea identitatea comunităţii este o doleanţă a primarului comunei Optaşi Măgura, Constantin Scurtu. El aminteşte că localitatea a mai fost unită cu Sârbii Măgura şi consideră că desfiinţarea unei comune afectează nu doar organizarea administraţiei, ci şi identitatea comunităţii.
„Cum mă, fratele meu, mă nasc la Optaşi, trăiesc la Optaşi până la 80 de ani şi vrei tu să mă îngropi la Tătuleşti sau la Sârbii Măgura sau la altă comună? Şi nu e niciun câştig, am făcut calculele financiare, nu e niciun câştig financiar”, a declarat Constantin Scurtu, pentru AGERPRES.
Edilul susţine că o economie bugetară s-ar putea realiza şi printr-o limitare a cheltuielilor, fără desfiinţarea localităţilor, cât mai ales prin aducerea la bugetele locale a taxelor din activităţile economice din comune.
„În loc de 10 telefoane, las două telefoane, în loc de 300 de litri de benzină, consum 100 de litri. Eu mă gospodăresc cu banii pe care-i am. Iese unul la pensie, nu-l mai angajez pe altul. Vedem cum facem, ce trebuie făcut şi am terminat şi cu asta, cu distrugerea localităţilor. (…) Dar eu am staţie Peco pe raza comunei, cu 30 de angajaţi, am croitorie, cu 100 de angajaţi, de ce îi pune pe ei (agenţii economici n.r.) să plătească impozitul la stat şi nu mi-l dă mie, la primărie?”, a adăugat primarul.
El arată că promisiunea unor finanţări pentru investiţii, în cazul comasărilor voluntare, nu este convingătoare pentru comunităţile rurale, în condiţiile în care administraţiile locale se confruntă deja cu restanţe la plata unor lucrări.
„Dacă ne unim voluntar, ne promit că ne dau gaze, canalizare, ce mai vor ei să ne dea, dar ei n-au bani să-şi plătească facturile restante la constructorii de la ‘Anghel Saligny’ şi alte programe. De unde să ne dea?”, a întrebat Constantin Scurtu.
Primarul subliniază că problema satelor este numărul în scădere al copiilor şi consideră că este necesară o modificare legislativă care să permită colaborarea dintre şcolile comunelor învecinate, astfel încât copiii să poată învăţa în clase cu efective suficiente, fără ca unităţile de învăţământ să fie nevoite să organizeze clase simultane.
„Noi avem o singură şcoală şi avem 80 de copii. Am zis că în colaborare cu Sârbii Măgura sau Tătuleşti sau o altă localitate vecină, să facă la mine în comună clasele I-IV, iar la comuna vecină clasele V-VIII, copii să nu mai facă simultan. Nu se poate, că nu permite legea, pentru că legea prevede ca la fiecare unitate administrativ-teritorială să fie o şcoală cu clasele I – VIII. Păi schimbaţi, măi, şi mai puneţi un articol, ca să permită!”, a solicitat Constantin Scurtu.
***
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Comunelor din judeţul Olt, Ilie Chitez, a declarat, pentru AGERPRES, că primarii nu au primit până acum o propunere oficială privind comasarea şi că informaţiile despre reformă au fost cunoscute mai întâi din presă. Acesta consideră că apropierea administraţiei de cetăţean este esenţială, mai ales în mediul rural, unde populaţia este mai îmbătrânită şi are nevoie de sprijin direct.
„În legătură cu economia care s-ar face, cheltuielile de acum pentru comune sunt undeva la 0,4% din PIB. Hai să zicem că ar da afară jumătate din primari şi funcţionari, nu ştiu dacă ne-ar scoate din sărăcie cheltuiala asta. Eu cred că se administrează mai bine când administraţia e mai aproape de cetăţean, decât atunci când o depărtăm de cetăţean”, a spus Chitez.
În opinia sa, o administraţie îndepărtată de comunitate riscă să nu mai răspundă la fel de bine nevoilor oamenilor, iar efectele unei asemenea reorganizări ar putea fi resimţite mai ales de persoanele vulnerabile.
„Cei de la ţară sunt obişnuiţi ca primăria să fie acolo, lângă ei. Un cetăţean de la ţară este legat mai mult de primărie decât un cetăţean din oraş, la ţară sunt mai mulţi oameni în vârstă care au nevoie de apropierea administraţiei, nicidecum de depărtare”, a adăugat Ilie Chitez.
***
În judeţul Olt sunt 112 unităţi administrativ-teritoriale, dintre care două municipii, Slatina şi Caracal, şase oraşe şi 104 comune. Potrivit recensământului din 2021, judeţul avea 383.280 de locuitori, dintre care 231.004, respectiv 60,3%, trăiau în mediul rural. La acel moment, 21 de comune aveau mai puţin de 1.500 de locuitori.
Dintre comune, potrivit datelor ultimului recensământ, o populaţie mai mică de 1.500 de persoane au localităţile: Baldovineşti (922 persoane); Bărăşti (1.369 persoane); Călui (1.276 persoane); Dobreţu (1.105 persoane); Dobrun (1.330 persoane); Făgeţelu (1.064 persoane); Ghimpeţeni (1.294 persoane); Grădinile (1.462 persoane); Ipoteşti (1.394 persoane); Leleasca (1.198 persoane); Mihăeşti (1.311 persoane); Nicolae Titulescu (1.114 persoane); Oporelu (1.015 persoane); Optaşi Măgura (1.095 persoane); Priseaca (1.291 persoane); Sâmbureşti (1.058 persoane); Şopârliţa (1.152 persoane); Ştefan cel Mare (1.499 persoane); Tătuleşti (986 persoane); Topana (755 persoane); Vădastra (1.212 persoane).
Datele privind populaţia după domiciliu, transmise Agerpres de Direcţia Regională de Statistică Olt pentru 1 ianuarie 2026, indică însă 22 de comune sub acest prag, în această categorie intrând şi Dobroteasa, care avea 1.502 locuitori la recensământ, dar 1.414 persoane cu domiciliul în comună la începutul acestui an.
***
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat luni că prima variantă de lucru a reformei administraţiei publice locale va fi prezentată săptămâna viitoare, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al partidului.
El a precizat că documentul va fi prezentat de echipa PSD care lucrează la elaborarea proiectului, după încheierea unor noi runde de discuţii programate în această săptămână.
Liderul social-democraţilor a menţionat două dintre criteriile după care se va face această reorganizare administrativă – venitul pe cap de locuitor şi suprafaţa unei unităţi administrativ-teritoriale.
Grindeanu a mai adăugat că împreună cu colegii săi de partid le va explica primarilor PSD cum se va face această reformă.
***
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat pe 30 octombrie că proiectul privind comasarea localităţilor care au până în 1.500 de locuitori urmează să fie implementat în două etape – o primă etapă până la 1 martie 2027, prin care se va da posibilitatea comasării voluntare a respectivelor localităţi, iar a doua etapă vizează o comasare asumată de Guvern..
El a adăugat că vor fi două etape în aceste proces de comasare.
„Într-o primă etapă, vorbim de comasarea voluntară. A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie în a doua etapă”, a susţinut Stoica.
Ministrul a explicat că a doua etapă a programului privind comasarea comunelor va începe după 1 martie 2027, urmând să se aplice efectiv din anul 2028.
„La următoarele alegeri din 2028, ea va fi pusă în aplicare”, a completat Alexandru Stoica.
