in perioada mai 2012 – martie 2014, pe rolul Tribunalului Olt s-au inregistrat 12 cauze, iar la judecatoriile arondate – 64 de dosare ce au avut ca obiect emiterea ordinului de protectie. Situatia reiese dintr-un raport al Inspectiei Judiciare privind verificarea modalitatii de aplicare de catre instante a dispozitiilor legale pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, referitoare la emiterea ordinului de protectie.
Ordinul de protectie a fost introdus in legislatie in 2012, insa multe din victimele violentei in familie nu stiu ca pot recurge la aceasta masura in instanta pentru a se proteja.
Potrivit legii, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri: evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima; obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic; interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.
Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala.
Instanta poate dispune, totodata, si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.
Legea prevede ca durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului. Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata masurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului.
Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusa de victima personal sau prin reprezentant legal. De asemenea, cererea poate fi introdusa in numele victimei si de: procuror, reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie, reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.
in caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor.
Ordinul de protectie este executoriu si pentru punerea sa in executare politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei.
Legea mai prevede ca organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare.
