- Advertisement -
Trei dintre cele noua misiuni au fost executate de scafandrii olteni in sprijinul ISU Dolj si ISU Valcea. De asemenea, ISU Olt a beneficiat de sprijinul scafandrilor din cele doua judete. Prima interventie a echipei de scafandri a fost pe 21 martie, la barajul Ipotesti, pentru cautarea unui barbat inecat in raul Olt, iar ultima in data de 5 septembrie, cand a actionat pentru scoaterea unui barbat din interiorul unui autoturism cazut in raul Olt. Scafandrii au mai avut misiuni la barajul Slatioara, Corabia, Tufeni, Slatina, Castranova – Dolj, Galicea – Valcea, victimele inecandu-se in raul Olt, fluviul Dunarea sau lacuri. Scafandrii de la noi au avut parte de misiuni si in largul marii.
Noi scafandri in cadrul inspectoratului
Potrivit reprezentantilor ISU Olt, pentru a putea actiona in mediul acvatic este nevoie de cel putin trei scafandri, iar pentru a asigura continuitatea interventiilor, avand in vedere faptul ca pe parcursul unui an sunt concedii, misiuni sau alte situatii, recent au fost selectati inca trei pompieri pentru a se specializa ca scafandru autonom. Cei trei colegi se afla, de la inceputul acestei luni, la Centrul de Scafandri de la Constanta si urmeaza programele specifice de pregatire pentru obtinerea brevetului de scafandru autonom. Pregatirea in cadrul centrului nu este una usoara, lucru pe care pot sa il confirme colegii care au parcurs aceasta etapa, dar suntem optimisti ca cei trei viitori scafandri se vor pregati temeinic, iar pe data de 24 noiembrie cand se termina cursul vor obtine si specializarea de scafandru autonom. incepand cu 1 decembrie echipa o sa fie completa, plus cele doua rezerve. Echipamentul necesar il avem deja, acum este la ei, il folosesc pentru antrenament, a declarat locotenentul Adrian Tanase, inspectorul sef al ISU Olt.
Scafandrii care intervin in prezent au avut parte de o pregatire spartana, alaturi de profesionisti din trupele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne, dar si din Ministerul Apararii. Colegii mei scafandri pot spune ca au avut un ghinion, cu ghilimelele de rigoare, lucru care cu siguranta i-a pregatit foarte bine. in seria lor au fost mai multi scafandri de lupta, atat de la trupele Serviciilor de Interventie si Actiuni Speciale, cat si de la Ministerul Apararii Nationale. Atunci, pregatirea s-a facut ca pentru scafandrii de lupta, au avut un antrenament spartan in adevaratul sens al cuvantului. Din discutiile purtate cu colegii mei, care acum sunt la pregatire, antrenamentul este mai usor. in prezent este formata o grupa strict pentru IGSU, adica sunt numai scafandri pompieri, a precizat plutonierul major Alin Basasteanu, purtatorul de cuvant al ISU Olt.
Interventiile scafandrilor, unele dificile
Toate misiunile la care au participat pana acum scafandrii olteni, cu varste cuprinse intre 34 si 44 de ani, au fost dificile. Unele au durat chiar si trei – cinci zile, iar mediul acvatic in care au fost nevoiti sa actioneze nu a fost unul atat de prietenos. Adancimea apei a fost chiar si de 15 metri, vizibilitatea a fost una redusa, iar nu de putine ori misiunile le-au fost ingreunate si de crengile, vegetatia si alte reziduuri menajere existente pe fundul apei. imi place foarte mult si ma bucur ca suntem o echipa foarte buna, unita, pentru ca in mediul acvatic conteaza foarte mult acest lucru. La interventii trebuie sa avem grija unul de celalalt, deoarece apa este un mediu ostil. intr-adevar, daca indeplinesti alte interventii, in mediul acvatic iti trebuie o pregatire foarte buna atat fizica, cat si psihica. Nicio interventie nu seamana cu cealalta, difera natura solului, viteza apei, vizibilitate, care in zona noastra este spre zero. Sunt scufundari de zi, scufundari de noapte, deci totul implica o buna concentrare, un antrenament foarte complex, a precizat plutonierul adjutant Sandu Barcan, care inainte de a fi scafandru facea munca de birou. Scafandrii au tinut sa ii avertizeze pe cei care se aventureaza vara in Marea Neagra, in apele curgatoare, dar si in lacurile de agrement, recomandandu-le acestora zonele special amenajate. Totodata, au adaugat ca majoritatea persoanelor nu mor inecat, mor panicate. Daca vor sa inoate, sa mearga in zone special amenajate, la bazin, la strand cum este vara la noi, nu in raul Olt. Oricat de bun inotator ai fi se poate, Doamne fereste, sa se intample ceva. Daca nu ai pregatire, te aventurezi, iar din cauza unui carcel poti intra in panica, lua o gura de apa si sa nu mai stii ce sa faci. Majoritatea persoanelor nu mor inecate, mor panicate. Intra in panica, fac valuri si se ineaca. Din cauza panicii oamenii se ineaca in 20 – 40 de secunde, a spus plutonierul major Marius Costea.
Cum echipa de scafandri se mareste, anul viitor ISU Olt vrea sa desfasoare simulari de interventie in cazul unui inec. Anul viitor, pentru ca o sa fie si mai multi scafandri, vrem sa facem niste simulari. Practic, sa mergem la bazin si sa facem niste filmulete, pe care sa le postam pe Facebook, prin care oamenii sa inteleaga mai exact ce se intampla in momentul in care se ineaca. Apoi, cum pot sa acorde primul ajutor in astfel de situatii. Eu am vorbit cu colegii din echipaa de scfandri si anul acesta, au fost si foarte multe misiuni, sunt si perioadele de concediu, au fost si misiunile de la mare, dar este foarte important pentru cetateni sa inteleaga pericolul la care se expun. Este si expresia pe care unul din scafandrii o foloseste: <>, a mentionat purtatorul de cuvant al inspectoratului.
- Advertisement -
