Deputatul social democrat oltean Emil Albotă este susținător al Legii privind protecția consumatorilor, aceasta aplicându-se raporturilor juridice dintre consumatori, creditorii financiari și entitățile care desfășoară activitatea de recuperare de creație. Totodată, legea stabilește reguli de protecție a consumatorilor contra dobânzilor excesive, în scopul menținerii echilibrului contractual și al asigurării integrității pieței financiar-bancare interne.
„În România, lipsa unei reglementări care să introducă un plafon maxim pentru costul creditelor acordate populației, a permis practicarea unor dobânzi mult peste media europeană, precum și existența unor abuzuri, atât din partea băncilor, cât și din partea IFN-urilor (dobânzi cu peste 2.000%). Dobânda excesivă practicată de creditorii financiari în raporturile juridice cu consumatorii cauzează pierderi de bani, resurse și energie, precum și pierderea șansei de alocare a acestora în scopuri mai legitime și mai raționale decât profitul unui număr foarte mic de entități economice. În funcție de creditor, pentru creditele de consum, au fost introduse praguri diferite ale dobânzii anuale efective, definită ca fiind costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului, după caz, inclusiv costurile deschiderii și menținerii unui anumit cont, costurile utilizării unui mijloc de plată atât pentru tranzacții, cât și pentru trageri din acel cont, precum și alte costuri legate de operațiunile de plată sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator, ori de câte ori deschiderea unui cont sau menținerea acestuia este obligatorie, pentru obținerea creditului sau pentru obținerea acestuia în conformitate cu termenii și condițiile oferite, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor – trageri, rambursări și costuri, viitoare sau prezente, convenite de creditor și de consumator”, declară deputatul PSD de Olt Emil Albotă.
Potrivit aceleiași Legi privind protecția consumatorilor, se interzice entității care desfășoară activitatea de recuperare a creanței să perceapă de la debitor o sumă totală care să depășească cuantumul creanței, certificat de creditor la momentul încheierii contractului de cesiune.
