Ceea ce a fost anuntat in urma cu cateva luni a devenit realitate: sute de comisari de la Garda Financiara isi vor pierde locurile de munca. Desi conducerea Garzii Financiare (GF) Olt a facut mai multe demersuri la superiorii de la Bucuresti pentru ca acestia sa reanalizeze noua organigrama, opt angajati ai institutiei din cei 25 vor pleca acasa. Este vorba de doua persoane din cadrul personalului auxiliar si sase comisari. Liderul sindical al sectiei Olt, Lucian Boceanu, a declarat ca nu se stie daca preavizele vor fi contestate sau nu, pentru ca Sindicatul National al Functionarilor Publici nu a transmis nimic in teritoriu in acest sens. Nu stim nimic deocamdata, conducerea sindicatului nu ne-a transmis nimic. Deocamdata am primit preavizele, sustine Lucian Boceanu.
Regula prin care se va hotari cine ramane pe dinafara este organizarea unui concurs. Concursul va fi organizat la Craiova in 11 iulie, cand se vor sustine testele grila si in 15 iulie, cand cei care vor fi trecut prima proba vor sustine proba de interviu, a mai declarat liderul sindical.
Economii la buget
Cat castiga statul din reorganizare prin faptul ca aproape 300 de comisari vor parasi Garda Financiara? La o medie salariala de 2.500 lei/luna, bugetul public ar scapa de cheltuieli anuale in valoare de 9 milioane de lei. La acestea s-ar mai putea adauga economii prin restrangerea cheltuielilor materiale pe baza principiului personal mai putin – cheltuieli mai putine. Daca un comisar debutant primeste un salariu de circa 1.400 lei, iar un comisar baga in buzunar peste 3.000 lei lunar, un comisar superior ajunge sa primeasca peste 4.000 lei/luna, conform declaratiilor de avere completate in 2010 de angajatii Garzii. Potrivit acelorasi declaratii, un comisar sef de sectie ajunge sa primeasca lunar peste 5.400 de lei – cu tot cu stimulente.
Motivul reorganizarii, nejustificat
seful GF Olt, Damian Tanasescu, si liderul sindical Lucian Boceanu sustin ca motivatia care sta la baza acestei reorganizari, aceea a reducerii cheltuielilor, nu se justifica in privinta Garzii Financiare. Nu inteleg motivatia pe baza careia s-a luat aceasta masura, aceea a reducerii cheltuielilor la bugetul de stat. Nu se justifica in cazul nostru, pentru ca Garda Financiara consuma numai un sfert din ce aduce la bugetul de stat din economia subterana, sustine Boceanu.
Pe de alta parte, Damian Tanasescu spune ca, practic, GF Olt aproape ca nu va putea functiona cu 17 angajati. Eu unul, cu oamenii pe care ii am in subordine la ora actuala, nu ma pot organiza. Nu am capacitatea resursei umane pentru o buna organizare. Cu atat mai mult cu cat organizarea noastra, ca institutie, nu este determinata in timp, ea depinde in mare masura de solicitarile pe care le primim. Suntem 21 de oameni, cu tot cu jurist – doar trebuie sa avem si reprezentare juridica. Controalele se fac in echipaje de cate doi comisari. Sa nu uitam concediile, sa nu uitam recuperarile zilelor libere de sambata si duminica, pentru ca oamenii au acest drept. De la inceputul anului in curs, am avut 625 de controale la solicitarile unor institutii publice si 65, urmare a sesizarilor de la cetateni. in afara de acestea, cred ca mai sunt vreo 150 de sesizari depuse. Cum sa faci fata la tot acest volum de munca? De unde comisarii erau prea putini, acum mai si dam afara, declara cu putin timp in urma Damian Tanasescu.
in 1991, cand au fost puse bazele Garzii Financiare, pentru judetul Olt au fost create 30 de posturi de comisar. Garda Financiara Olt s-a confruntat cu cel mai mare deficit de personal in 2004, cand unitatea numara doar 14 comisari.
