in acest context, recensamantul populatiei si locuintelor aflat in pregatire si care va fi organizat in cea de-a doua parte a lunii octombrie ar putea avea, la nivelul judetului Olt, rezultatele celui din 2002, cand din cele cateva zeci de mii de cetateni de etnie roma, cat se estimeaza ca ar exista in judet, doar circa 2.000 au gasit de cuviinta sa-si declare originea etnica. Potrivit Cristinei Mihai, reprezentanta romilor la nivelul Prefecturii Olt, printre cauzele acestui refuz generalizat s-ar numara necunoasterea ratiunii pentru care se organizeaza un referendum, teama unora ca-si vor pierde unele drepturi, cum ar fi ajutorul social, prin obligativitatea de a-si declara nu doar datele personale, ci si toate bunurile detinute, dar si teama purtata din generatie in generatie de o eventuala deportare, similara celei din anii 1942 – 1944. Chiar asa, nu este o gluma. Exista inca oameni care au trait drama din perioada 1942 – 1944 si care au ramasi marcati pentru toata viata. Nu vorbim de ceva simplu; deportarea in Transnistria a insemnat frig, foame, boli si mii si mii de morti. Toate acestea te marcheaza. Ei bine, cei care au supravietuit si-au sfatuit copiii si nepotii sa se fereasca cumva de un eventual supliciu ca cel petrecut la ordinul lui Antonescu. si efectele sfaturilor lor se simt si astazi. Nu este o cauza generala a refuzului cetatenilor romi de a-si declara etnia, dar este una dintre cauze. Apoi, tot o cauza este si frica unora ca-si vor pierde niste drepturi, desi prin declararea etniei de regula se castiga unele drepturi. Mai este si rusinea de a se declara ceea ce sunt: membri ai etniei romilor, pentru ca aceasta etnie este perceputa ca fiind plina de infractori, de raufacatori, desi sunt romi printre romi, precum sunt romani printre romani, declara Cristina Mihai. Ea sustine ca succesul unui recensamant depinde in mare masura de calitatile recenzorilor care, in cazul romilor, ar trebui sa aiba o anume intelegere, sa aiba o abordare mai delicata.
Pierderi
Desi multi dintre romi cred ca refuzul de a-si declara apartenenta le asigura o oarecare protectie in relatiile cu autoritatile sau pur si simplu cu oamenii, ei pierd totusi mai multe drepturi. Printre dezavantaje se numara neputinta elevilor romi de a se inscrie la liceu sau la facultate pe locurile special destinate lor, dar si imposibilitatea de a beneficia de proiectele pe care le deruleaza Agentia Nationala pentru Romi si organizatiile reprezentative ale acestei etnii. Ca un elev sa intre la liceu pe un post destinat copiilor de romi trebuie sa aiba, pe langa dosarul de inscriere obisnuit, si o adeverinta eliberata de una dintre organizatiile reprezentative ale romilor. Or, ca sa primesti o asemenea adeverinta trebuie sa iti fi declarat oficial apartenenta etnica. Sunt, apoi, atatea proiecte derulate de Agentia Nationala pentru Romi si de organizatii mari de care beneficiaza romii cu acte in regula, cum se zice. Ce se mai pierde? Posibilitatea ocuparii unor posturi publice destinate romilor, cum ar fi cel de reprezentant al romilor in cadrul unor primarii, cel de mediator sanitar, scolar sau cel de profesor de limba romani – ca sa dau numai cateva exemple, afirma Cristina Mihai.
Solutii
Reprezentanta romilor din cadrul Prefecturii Olt sustine ca una dintre solutiile care ar putea sa rezolve problema ar fi o disponibilitate mai mare din partea recenzorilor in a dialoga cu familiile de romi in cadrul recensamantului de anul acesta. Este in puterea lor de a aborda relatia cu romii in cadrul recensamantului din luna octombrie intr-un mod in care sa-i faca pe cetatenii romi sa fie deschisi acestui exercitiu. Ar fi de preferat ca din comisiile de recenzori sa faca parte si cate un rom; legea nu impune acest lucru ca o obligatie, dar il recomanda. Eu fac apel la toti cetatenii de etnie roma sa inteleaga faptul ca nu pierd nimic prin declararea apartenentei etnice, ci, din contra, au de castigat. Apoi, este bine ca etnia sa aiba o structura clara, bine definita in timp si spatiu, pentru ca astfel putem sa eficientizam strategiile, politicile privind imbunatatirea situatiei romilor. Mai este si o problema morala, de orgoliu etnic pe care fiecare rom ar trebui sa-l aiba, a mai spus Cristina Mihai.
Viitorul recensamant al populatiei si locuintelor va fi organizat in perioada 20 – 31 octombrie 2011. Printre scopurile acestuia se numara descrierea, in viitor, a tendintelor principale ale evolutiei familiilor si gospodariilor, din care sa se poata desprinda prin studiu aspecte privind fenomenul de imbatranire a populatiei, gospodariilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale, evaluarea numarului si structurii generatiilor care convietuiesc in cadrul familiei, structura familiilor dupa numarul de copii si cel al copiilor intretinuti, componenta familiilor dupa relatiile de rudenie sau parentale, statutul femeilor in cadrul familiei si fenomenul migratiei, in special al migratiei temporare la munca in strainatate.
