Pentru acest deziderat lupta sotia artistului, Elena Truta, prin Asociatia Nicolae Truta, care a dobandit personalitate juridica de curand, dar si foarte multe personalitati, unele cooptate in asociatie, nume grele pentru arta si cultura romaneasca. inca din anul 2010 un grup de intelectuali din tara si strainatate au propus printr-un memoriu adresat autoritatilor ca Palatul Copiilor din Slatina sa poarte numele artistului prematur disparut dintre noi. Desi au trecut mai bine de doi ani, acest demers nu a avut finalitate din cauza unui zid de ostilitate de neinteles fata de o personalitate care poate servi ca reper moral si spiritual generatiilor noastre viitoare. in tot acest timp unii s-au grabit sa acorde titlul de cetatean de onoare al Slatinei – pe care l-a avut si maestrul Nicolae Truta – si numele unor institutii unor personaje poate importante pe alte meleaguri, insa fara legatura cu viata noastra culturala locala. De aceea acest titlu pare sa cada in desuetudine punand in umbra eforturile unor oameni devotati pana la sacrificiu culturii locale precum Spiru Vergulescu, Nicolae Truta, Visi Ghencea, Mihail Butoi, Gheorghe Mihai, Nicolae Popescu-Optasi. Consideram ca slatinenii insisi trebuie sa-si promoveze propriile valori., se arata intr-un comunicat de presa al Muzeului Judetean Olt.
Memoriul la care reprezentantii muzeului fac referire cuprinde date ale vietii si operei maestrului Nicolae Truta si arata insusirile umane rare cu care artistul a fost inzestrat.
O viata inchinata culturii
Nascut la 9 februarie 1949 in comuna Dobretu, judetul Olt, Nicolae Truta a urmat cursurile primare in comuna natala, dupa care a urmat cursurile Liceului de Arta Marin Sorescu din Craiova, avandu-i ca profesori pe renumitii Ilie Marineanu si stefan Bradiceanu. in anul 1974 a absolvit Facultatea de Arte Plastice din Timisoara, devenind ulterior membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania.
Dupa debutul artistic petrecut in anul 1968 la Galeriile Cromatic din Craiova, cariera plastica a celui alintat de apropiati Nae a avut un parcurs ascendent care a cuprins 53 de expozitii personale organizate intre anii 1974 – 2009, dar Nicolae Truta a participat la alte peste 250 de expozitii judetene, interjudetene si nationale de grup.
in calitate de sculptor, Nicolae Truta a fost creatorul a numeroase monumente de for public amplasate in spatiul national sau judetean, la Bucuresti, Slatina, Draganesti-Olt, serbanesti, Crampoia (judetul Olt), Velesti (judetul Dolj), reprezentandu-i pe Constantin Brancoveanu, Radu Greceanu, Ionascu Cupetu, Tudor Vladimirescu, Mihai Eminescu, Carol Davilla, Petre S. Aurelian, Nicolae Titulescu, Ion Minulescu, Dinu Lipatti, Constantin Brancusi, Eugen Ionescu, Dimitrie Caracostea, Dumitru Popovici, Dumitru Dobrescu. A executat ilustratii la peste 60 de volume. Alaturi de maestrii picturii oltene Ion Popescu-Negreni si Spiru Vergulescu, Nicolae Truta a fost unul dintre marii ctitori si donatori ai colectiei de arta romaneasca a Muzeului Judetean Olt.
Lucrarile artistului innobileaza numeroase colectii muzeale nationale cum ar fi muzeele de arta din Slatina, Craiova, Galati si Calafat, dar se gasesc si in colectii particulare aflate in Franta, Germania, Belgia, Elvetia, Canada, Bulgaria, Grecia, Canada, Anglia si Statele Unite ale Americii.
Un capitol important al carierei profesionale a fost cel desfasurat de Nicolae Truta intre anii 1974 – 2010, ca profesor de arte plastice la Casa Pionerilor si soimilor Patriei, devenita dupa 1989, Palatul Copiilor din Slatina. A fost un mare descoperitor de talente care manifestau vocatie spre lumea artelor frumoase, generatie dupa generatie fiind crescute, slefuite si indrumate in cadrul atelierului sau de la catedra. Dintre eminentii sai discipoli ii amintim pe artistii plastici George Dragomir, George Paunescu, Andrei Tudoran, Marius Cioc, Ovidiu Sabie, Andreea Vladut.
intre anii 2004-2007 a indeplinit functia de director a Centrului Cultural Oltul, institutie aflata sub egida Consiliului Judetean Olt. Prin autoritatea sa intelectuala a reusit coagularea unui efervescente miscari artistice in judetul Olt – al carei lider incontestabil a fost – iar prin expozitiile initiate a reusit sa atraga atentia spre numele Slatinei a unor prestigiosi critici de arta, precum Ion Frunzetti, Radu Ionescu, Dan Grigorescu, Mircea Grozdea, Mihai Ispir, Florin Rogneanu, Gheorghe Vida, Ion Iovan, Adriana Stoica, Maria Paleolog. Artistul s-a stins din viata la 16 august 2010.
Printre personalitatile care semneaza memoriul se numara Marian Radu, primarul comunei Dobretu (unde gradinita poarta deja numele marelui artist si unde a fost amplasat un bust al acestuia), criticul de arta Florin Rogneanu, director al Muzeului de Arta Craiova, Iulian Ghita, presedintele prestigioasei fundatii Ion Popescu-Negreni, indragita cantareata de muzica populara Floarea Calota, Gabriel Bratu, vicepresedintele Asociatiei Caricaturistilor din Romania, scriitorii Paul Aretzu, Ioan Smedescu, Constantin Voinescu si Gheorghe Atanasescu, artistii plastici Paul Tudor-Bals, Traian Zorzoliu, Emilian Nutu, George Dragomir, George Paunescu, Mihai Carstea, Dan Dimulescu, Severica Mitrache, istoricul de arta Maria Paleolog si altii, nume de rezonanta ale culturii romanesti si nu numai.
Cine a fost, in schimb, cel al carui nume il poarta Palatul Copiilor si Elevilor Slatina – Adrian Baran? Un profesor nascut in Mehedinti si care a ajuns functionar in Ministerul Educatiei, de unde a contribuit la un ajutor de care institutia slatineana se pare ca a beneficiat.