Un incendiu de vegetație uscată și păpuriș a izbucnit, luni după-amiaza, pe o mică insulă de pe râul Olt, în urma nefericitului eveniment fiind afectate cuibuirile mai multor păsări care erau în zonă. O suprafață de aproximativ 5.000 de metri pătrați s-a făcut scrum, cauza izbucnirii focului fiind însă necunoscută. Este posibil ca incendiul să fi fost pus.
Flăcările au cuprins insula situată pe malul drept al râului Olt, imediat după podul rutier de la ieșirea din municipiul Slatina spre Craiova, undeva în jurul orei 17:00. Fumul dens avea înălțimi mari și a fost văzut din mai multe zone ale Slatinei. În partea de jos a orașului, acestea se putea vedea peste Dealul Grădiște.
Pompierii slătineni au acționat pentru a stinge incendiul, însă intervenția a fost una dificilă. Zona a fost una greu accesibilă, însă salvatorii au reușit totuși să stingă focul după mai bine de oră de intervenție continuă.
„Pompierii Detașamentului Slatina, cu autospecială de stingere cu apă și spumă, au intervenit în localitatea Salcia, pe malul râului Olt, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la vegetație uscată și păpuriș. Având în vedere zona greu accesibilă, care nu permitea accesul cu autospeciala în zona în care se manifesta incendiul, pompierii au acționat cu mijloace individuale de intervenție. În urma incendiului, au ars aproximativ 5.000 de metri pătrați de vegetație uscată și păpuriș, fără să producă alte pagube”, a spus Alin Băsășteanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Olt.
Sursa citată a mai spus că a ars vegetația uscată și păpurișul de pe malul apei, fără a exista un pericol de propagare a incendiului.
Sursă video: Facebook – Nicu Durlă
Ion Croitoru, specialist al Agenției pentru Protecția Mediului Olt, a declarat că în astfel de zone, cum a fost cea afectată de incediul de luni, cuibăresc mai toate păsările pe care le vedem pe râul Olt, mai puțin lebedele. „Sunt toate păsările care se văd pe Olt. Pe zonele astea de stuf cuibăresc în general lişiţele, unele specii de raţe, păsări mai mici – lăcrari de stuf, privighetori. Lebedele nu prea cuibăresc în zona asta, pentru că e deranjul mare, chiar dacă ele vin aici, le vedem. Mai în sud am văzut nişte pui, în zona Barajului Frunzaru. Lebăda cuibăreşte într-o zonă şi trebuie să vadă, să aibă privirea de ansamblu, nu se ascunde, cum se ascunde raţa, lişiţa sau lăcrarul, eretele de stuf. De obicei, se zice că de Dragobete se împerechează păsările. Cam de la sfârşitul lunii februarie au început să-şi depună ouăle şi unele cred că aveau şi pui scoşi. Răul făcut prin incendiere va lăsa urme pentru ani buni. Păsările nu vor mai veni aici pentru a-şi face cuib cel puţin doi – trei ani, până când dispare mirosul de fum”, a spus Croitoru.
Însă, nu doar cuibuirile păsărilor au fost afectate de incendiu, ci și habitatul altor viețuitoare.
