Giulescu (DGEP): Ne propunem ca până la 31 decembrie să putem emite cartea electronică de identitate în toate serviciile comunitare

Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) îşi propune să emită, până la sfârşitul acestui an, cartea electronică de identitate (CEI) la nivelul tuturor serviciilor publice comunitare din ţară, a declarat, miercuri, chestorul de poliţie Cătălin Giulescu, împuternicit director general al DGEP.

Ministerul Afacerilor Interne a organizat, miercuri, la sediul său, o dezbatere privind proiectul ordonanţei de guvern pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate.

„În cea de-a doua parte a anului acestuia, la finalul verii, vom iniţia extinderea emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional. Ne propunem să iniţiem această extindere la nivelul Municipiului Bucureşti şi, progresiv, să emitem la nivelul municipiilor – reşedinţă de judeţ, ulterior în toate celelalte locaţii. În momentul acesta, avem active aproximativ 630 de servicii publice comunitare la nivel naţional. Noi ne propunem ca, până la 31 decembrie 2023, să putem emite cartea electronică de identitate la nivelul tuturor serviciilor publice comunitare”, a precizat Giulescu.

El a adăugat că, odată cu emiterea CEI, pentru cei care nu îşi doresc o carte de identitate cu suport electronic, va fi pusă în circulaţie şi o carte de identitate simplă, care va avea acelaşi format, cu aceleaşi elemente de securitate, cu excepţia suportului de stocare. Potrivit şefului DGEP, trecerea la un nou format al actului de identitate este „strict necesară”, pentru că este vorba „de documente care sunt supuse anumitor riscuri care evoluează”.

„Vom iniţia extinderea la nivel naţional, în cea de-a doua parte a acestui an, a CEI şi a cărţii de identitate simple, pentru cei care nu îşi doresc o carte de identitate cu suport electronic. Este vorba de un act de identitate de acelaşi format şi folosind aceleaşi materii prime precum cartea electronică de identitate şi aceleaşi elemente de securitate, pe care le avem înmagazinate în CEI, cu excepţia suportului de stocare. Trecerea la un nou format al actului de identitate este strict necesară. Potrivit tuturor studiilor existente, cel puţin la nivel european, un format al documentelor de identitate este necesar la fiecare patru – cinci ani, pentru că vorbim de nişte documente care sunt supuse anumitor riscuri şi riscurile evoluează. Noi avem acest document de identitate pe care îl emitem şi astăzi, punerea lui în circulaţie s-a făcut în 1997. Folosim tehnologii de producţie la nivelul anilor ‘ 90, tehnologii depăşite din punct de vedere tehnic. Pe de altă parte, avem şi foarte multe plângeri, petiţii în ceea ce priveşte dimensiunea documentului de identitate, considerată neadecvată în acest moment. În aceste condiţii beneficiem şi de dispoziţiile Regulamentului 1157/2019, care se aplică direct începând cu 2 august 2021 pe teritoriul României, şi care ne impune trecerea la un nou format securizat de act de identitate”, a explicat Cătălin Giulescu.

Totodată, oficialul DGEP a asigurat că documentul nu va conţine nicio informaţie referitoare la starea de sănătate.

„CEI va înlocui funcţia cardului de sănătate pentru simplu motiv că va conţine acel certificat digital pentru autentificare şi va înlocui funcţia de autentificare din actualul card de sănătate. Nu va conţine nicio informaţie referitoare la starea de sănătate. Vă va permite, în raport cu entităţile care prestează servicii medicale legate de sănătate, să vă autentificaţi în sistemul respectiv, în sensul în care în cartea electronică MAI-ul nu va înscrie nicio informaţie referitor la starea de sănătate. (…) Acestea vor putea fi accesibile în măsura în care dumneavoastră, titulari ai CEI, vă deplasaţi la un profesionist şi cereţi prestarea unui serviciu”, a transmis Giulescu, participanţilor la dezbatere.

El a respins acuzaţiile formulate de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi de senatorul Diana Şoşoacă, care au reclamat, printre altele, posibila ingerinţă a STS, un serviciu militarizat, în gestionarea cărţilor de identitate, faptul că proiectul în discuţie ar fi fost „politic reglementat” şi ar influenţa regimul electoral, este neconstituţional şi are legătură cu alegerile din 2024, când „unii nu trebuie să ajungă în Parlament şi în funcţii publice”.

„Ce rol are STS-ul? STS-ul este un serviciu militarizat care nu are ce căuta, sub nicio formă, în gestionarea cărţilor de identitate. (…) De ce este lăsată să gestioneze o instituţie militarizată, într-un mod care va rămâne absolut transparent, datele noastre care trebuie să fie controlate de către autorităţi civile, care să poată verifica modul de funcţionare, transparenţa. (…) Această ordonanţă depăşeşte sfera care v-a fost dată prin lege, pentru că intră în domeniul legilor organice, în lege sunt lăsate portiţe (…) să adăugaţi la lege, ceea ce este neconstituţional. Vrem să ştim care sunt autorităţile care controlează datele şi care este rolul STS-ului, un serviciu militarizat şi netransparent, în administrarea datelor noastre de identificare, nu de identitate”, a susţinut Dan Chitic, preşedintele Coaliţiei pentru Naţiune.

La rândul său, Diana Şoşoacă a afirmat că acest proiect ar fi neconstituţional şi ar avea legătură cu alegerile din 2024.

„Aceste iniţiative sunt deja în Parlament, cam de vreun an, şi nu au avut curajul, după ce oamenii s-au năpustit anul trecut cu paşaportul verde, nu au mai avut curajul să o aducă în discuţie, drept pentru care au trimis-o către dumneavoastră. Şi foarte mulţi reprezentanţi de aici, de la MAI, au venit în comisiile parlamentare, inclusiv în Comisia juridică, şi au discutat posibilitatea ca acest proiect să fie adoptat fără să mai existe scandal în Parlament. Pentru că, în Parlament, sunt nenumăraţi parlamentari care nu sunt de acord cu acest proiect de lege, pentru că v-am atenţionat inclusiv prin memorii şi notificări. Tot ceea ce faceţi aici se raportează la alegerile din 2024 când unii nu trebuie să ajungă în Parlament şi în funcţiile publice şi încercaţi să împovăraţi tot acest sistem cu astfel de legislaţie neconstituţională”, a susţinut Şoşoacă.

În replică, şeful DGEP a spus că proiectul în discuţie „nu cuprinde nicio dispoziţie” care să reglementeze în vreun fel această situaţie.

„Noi nu reglementăm activitatea electorală sau modul în care este organizat referendumul. De două ori pe an, de regulă toamna şi primăvara, noi avem nişte exporturi masive de date, pe baza cărora AEP realizează Registrul electoral. Iar în anii electorali avem obligaţie să furnizăm, cu un anumit termen prealabil, înainte de organizarea scrutinelor, setul de date”, a punctat el.

În ceea ce priveşte securizarea CEI, problemă de asemenea ridicată de participanţii la dezbatere, Giulescu a explicat că rolul STS este acel acela de a asigura comunicarea între sistemul central, sistemul naţional de evidenţă a persoanelor şi serviciile publice comunitare locale prin intermediul unor linii de comunicaţie securizate, astfel încât informaţii să nu ajungă decât la cei în cauză.

„În ceea ce priveşte securitatea, este realizată la DGEP, la nivelul MAI, iar comunicarea între sistemul central, cel de evidenţă al persoanelor, şi cele comunitare este realizată prin intermediul STS, să fie securizată. STS-ul nu are acces. Este vorba de date criptate, sunt criptate, de ce apelăm la liniile date de STS? Pentru că este infrastructură a statului român, iar STS-ul ne asigură o securitate foarte bună, ei ne pun la dispoziţie doar linii de comunicaţie securizate”, a explicat Cătălin Giulescu.

sursa: Agerpres.ro

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

<