Parlamentari de la S.O.S. România, POT şi AUR doresc modificarea legislației pentru alegerea autorităţilor administrației publice locale, în sensul organizării a două tururi de scrutin ale alegerilor pentru primăriile locale și pentru consiliile județene, urmând ca în turul al doilea să se califice primii doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi, cu excepția situației în care unul dintre candidați a obținut mai mult de 50% dintre voturi din primul tur.
Parlamentarii S.O.S. România au depus astfel o propunere legislativă privind modificarea art.101 şi art. (101 indice 1) din Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Propunerea este susţinută de grupul parlamentar POT şi semnată de un senator AUR.
Potrivit propunerii legislative, pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit în primul tur scrutin, majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea prevăzută, se organizează un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur, respectiv primii doi candidați dacă sunt aflați în situație de balotaj. În urma organizării unui nou tur de scrutin, este declarat ales primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de balotaj în turul doi al alegerilor, se va organiza un nou tur de scrutin.
De asemenea, pentru funcția de preşedinte al consiliului județean, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie județeană. Este declarat ales preşedinte al consiliului județean candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea prevăzută, se organizează un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur, respectiv primii doi candidați dacă sunt aflați în situație de balotaj. În urma organizării unui nou tur de scrutin, este declarat ales preşedinte al consiliului județean candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de egalitate la turul doi al alegerilor, se va organiza un nou tur de scrutin.
‘Prezenta propunere legislativă urmăreşte modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale, în sensul introducerii unui sistem de vot în două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor și a preşedinţilor consiliilor județene. Această modificare vine în întâmpinarea unor nevoi reale ale societății româneşti, semnalate constant atât de cetățeni, cât și de specialişti în domeniul electoral. Scopul principal al acestei inițiative este de a asigura o reprezentare democratică autentică la nivel local, prin promovarea unui mecanism electoral care să favorizeze legitimitatea, echitatea și participarea activă a cetățenilor la viața publică, argumentează iniţiatorii în expunerea de motive.
Potrivit acestora, revenirea la două tururi de scrutin este în deplină concordanţă cu valorile democratice europene, în care legitimitatea rezultată prin majoritate este o condiție esențială a reprezentării corecte și eficiente.
‘Modificarea Legii nr. 115/2015 prin reintroducerea celor două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii județene reprezintă un pas necesar pentru modernizarea şi moralizarea vieţii politice locale. Aceasta va contribui la consolidarea democrației la nivel local, la responsabilizarea aleşilor şi la creşterea implicării cetățeneşti in procesul decizional. Prin modificarea acestei legi, alegerea autorităților administrației publice locale va deveni mult mai legitimă, în contextul în care reprezentanții ar trebui să obțină susținerea a mai mult de jumătate dintre votanții activi ai respectivei localități. Actualul sistem electoral, bazat pe un singur tur de scrutin, descurajează participarea la vot şi alimentează neîncrederea în procesul electoral’, mai susțin inițiatorii.
