În România s-au făcut investiții mari în domeniul colectării deșeurilor, însă este necesară și o rețea națională de instalații pentru tratare și reciclare, a declarat, marți, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, Ionel Tescaru.
‘Din punctul nostru de vedere, din analiza, monitorizarea serviciilor de salubrizare, s-au făcut investiții foarte mari în domeniul colectării. Nu spun că sunt suficiente, dar, în domeniul colectării, Primăriile, UAT-urile, Consiliile județene au făcut eforturi investiționale mari. (…) Din punctul nostru de vedere, ne cam blocăm, după colectare, la o rețea națională de instalații de tratare și reciclare a deșeurilor’, a explicat el, în cadrul conferinței ‘Curățenia de primăvară în România! Ediția 2025’, organizată de DC Media Group.
Potrivit lui Ionel Tescaru, în crearea unei astfel de rețele naționale ar trebui să investească statul, dar și mediul privat. El a oferit ca exemplu deșeurile textile, adăugând că în acest domeniu există doar două-trei instalații de tratare.
‘Este organizată de multe UAT-uri colectarea textilelor, dar se oprește. Instalații de tratare nu avem. Nu doar la textile. (…) Chiar și depozitarea este deficitară. Bucureștiul este constrâns într-un singur loc, unde poate face depozitare. Nu poate juca altfel, decât acolo să depoziteze. Practic, noi nu avem instalații de tratare, cel puțin suficiente. Ar trebui o rețea de tratare, de reciclare pe tot cuprinsul țării, la nivel regional, pentru a evita transporturile inutile de deșeuri’, a precizat Tescaru.
Europarlamentarul Victor Negrescu a informat că Europa ocupă primul loc la nivel mondial în ceea ce privește reciclarea. La nivel european se reciclează 40% din deșeurile produse, o valoare dublă față de media globală, a subliniat el.
‘Europa caută să ofere soluții și să reglementeze. Și aici, poate, trebuie simplificate aceste propuneri legislative. Dar și cu sprijin financiar, pentru că, totuși, astăzi gropile de gunoi din România s-au modernizat cu bani europeni. Prin PNRR avem bani europeni pentru a reduce impactul asupra mediului, pentru a avea un aer mai curat, străzi mai curate. La nivel european am propus o reglementare, cred eu, utilă: dreptul de a repara. Adică, să impulsionăm și marile companii care fac profituri uriașe să se asigure că preiau produsele uzate, că folosesc componentele care pot fi reutilizate, că nu limitează durata de viață a unor produse. (…) De exemplu, la telefoanele mobile s-a constatat că bateria nu dura mai mult de doi ani pentru că așa erau programate’, a explicat Negrescu.
El a pledat pentru preluarea modelelor de bună practică și adaptarea acestora la specificul național, dar și pentru ‘scoaterea din zona de ideologie’ a conceptului de protejare a mediului.
‘Poate și aici s-a greșit. S-a ideologizat prea mult protejarea mediului, când, de fapt, protejarea mediului ține pur și simplu de comportamentul nostru natural, uman, de dorința noastră de a trăi într-un mediu sănătos și, pornind de la acest deziderat, să vedem cum putem să facem o tranziție ușoară spre protejarea mediului, fără să lăsăm pe nimeni în urmă. O tranziție justă, implicând fonduri europene, dar gândind și un parteneriat cu mediul privat sau cu cei care gestionează astfel de deșeuri, în așa fel încât să găsim o formă de echilibru’, a declarat europarlamentarul.
