Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită, acest comportament menținându-se la un nivel îngrijorător și în 2025, în ciuda faptului că obiceiurile de cumpărare a produselor alimentare au rămas constante, comparativ cu datele analizate în 2024, relevă un studiu dat publicității marți.
‘Aproximativ 83% dintre respondenți au declarat că fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic, iar risipa alimentară continuă să fie o problemă majoră’, arată studiul realizat de Up România, jucător în industria beneficiilor extrasalariale, în parteneriat cu Reveal Marketing Research.
Potrivit cercetării, mâncarea gătită acasă rămâne principala formă de consum, în scădere ușoară față de anul trecut, cu cele mai ridicate valori înregistrate în rândul femeilor (7,5 din 10 mese) și al persoanelor de peste 55 de ani (8,7 din 10 mese).
Tinerii între 18 și 24 de ani aleg mai des alternative precum comanda la domiciliu (1,8 din 10 mese) sau masa la restaurant (2,1 din 10 mese), ceea ce contribuie indirect la creșterea risipei alimentare, precizează sursa citată.
‘România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente, echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Este un fenomen care are consecințe nu doar economice, ci și sociale și de mediu. De aceea, la Up România ne implicăm activ în reducerea risipei alimentare prin programe și
inițiative menite să încurajeze un consum responsabil și sustenabil’, a declarat Elena Pap, director Europa Up Group, citată în comunicat.
Conform cercetării, risipa alimentară rămâne o provocare, în ciuda conștientizării.
Majoritatea românilor declară că se confruntă săptămânal cu o risipă de bani, din cauza alimentelor pe care le aruncă. Dacă 66% dintre respondenți au declarat că aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, 3% dintre cei care au participat la sondaj depășesc pragul de 200 lei. Tinerii continuă să raporteze pierderi mai mari, în timp ce persoanele peste 55 de ani demonstrează o gestionare mai eficientă a alimentelor și o conștientizare mai clară a impactului financiar, se mai arată în comunicat.
Autorii studiului precizează că mâncarea gătită rămâne principalul tip de aliment care ajunge la coșul de gunoi (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%). Tinerii între 18 și 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puțin.
‘Printre cele mai frecvente cauze identificate pentru risipa alimentară se numără cumpărăturile în exces (43%) și prepararea unor cantități prea mari de mâncare (39%), obiceiuri întâlnite mai ales în rândul adulților între 25 și 44 de ani. Alte motive includ refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită și lipsa educației privind planificarea și conservarea alimentelor – aspecte care contribuie la perpetuarea fenomenului de risipă alimentară’, precizează cercetarea.
Atitudinile românilor arată o conștientizare în creștere, dar și diferențe generaționale, mai arată cercetarea.
‘Românii încep să conștientizeze din ce în ce mai mult amploarea risipei alimentare, 64% dintre respondenți considerând-o o problemă gravă – în special femeile și persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani. Sentimentul dominant este vinovăția, resimțit mai intens de femei (63%) și de adulții între 45-55 de ani (59%)’, conform analizei.
Atunci când vine vorba de măsuri concrete, femeile se declară mai implicate decât bărbații în combaterea risipei alimentare. Persoanele de peste 55 de ani se remarcă prin comportamente mai sustenabile: aruncă cel mai puțin, au pierderi financiare reduse (84% estimează pierderi sub 50 de lei pe săptămână) și respectă în continuare reguli învățate din familie, precum ‘să nu arunci mâncarea’.
Studiul mai arată că majoritatea respondenților aplică deja obiceiuri menite să reducă risipa: depozitarea corectă și congelarea alimentelor (82%), planificarea cumpărăturilor (78%) și estimarea corectă a porțiilor (76%). Aceste practici sunt mai frecvent adoptate de femei și de persoanele între 35-44 de ani, în timp ce deschiderea față de astfel de soluții este mai redusă în rândul tinerilor între 25 și 34 de ani.
‘Rezultatele studiului din acest an confirmă că românii, în special persoanele mai în vârstă și femeile, manifestă un interes crescut față de reducerea risipei alimentare. Deși comportamentele tinerilor arată încă o predispoziție mai mare spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile’, a menționat Marius Luican, director general al Reveal Marketing Research.
Totodată, pentru 46% dintre români, regula ‘să nu arunci mâncarea’ era impusă încă din copilărie – mai ales în cazul celor peste 45 de ani. În schimb, generațiile mai tinere au fost mai puțin expuse acestor norme tradiționale. Expresii precum ‘gândește-te la copiii flămânzi’ sunt amintite de 69% dintre respondenți, în special de femei și de cei cu vârste între 35 și 55 de ani, ceea ce indică o influență clară a normelor culturale asupra percepției risipei.
Mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) recunosc că tradițiile și valorile familiei în care au crescut le influențează comportamentul alimentar. Acest procent ajunge la 65% în rândul celor peste 55 de ani, indicând o legătură puternică între educația tradițională și grija față de resurse. La polul opus, tinerii sub 35 de ani se declară mai puțin influențați de aceste valori – doar 43% în segmentul 25-34 ani și 40% în rândul celor de 18-24 ani.
Comportamentul alimentar al Generației Z (18-24 ani) indică un nivel ridicat de risipă – aceștia aruncă cel mai frecvent mâncare gătită și raportează pierderi financiare săptămânale mai mari.
În același timp, tinerii sub 35 de ani preferă într-o măsură mai mare comanda de mâncare la domiciliu sau mesele în oraș. De altfel, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) iau, în medie, 2 din 10 mese la restaurant. Totodată, deschiderea lor față de adoptarea unor metode preventive de reducere a pierderilor alimentare este mai scăzută, comparativ cu persoanele între 35 și 44 de ani, care se remarcă printr-o implicare crescută în combaterea risipei.
Studiul a fost realizat online în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 – 56+ ani, din mediul urban, pe un eșantion de 1.017 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%, iar perioada de colectare a datelor a fost 15-24 martie 2025.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.
