Temperaturile extreme care caracterizează ultimele sezoane estivale nu mai reprezintă doar un simplu disconfort termic, ci au devenit o veritabilă amenințare la adresa sănătății publice. În acest context critic, echipa medicală din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina a structurat o serie de recomandări fundamentale pentru populație, vizând de la protecția celor mai mici dintre noi până la riscurile mai puțin vizibile, cum ar fi degradarea stării de sănătate psihică sau episoadele severe de insolație.
Protecția celor mici rămâne prioritatea absolută în perioadele cu temperaturi deosebit de ridicate. Vulnerabilitatea crescută a copiilor la deshidratare și la efectele directe ale radiațiilor solare impune măsuri riguroase de precauție din partea părinților. Intervalele orare de expunere trebuie reevaluate radical, iar utilizarea echipamentelor de climatizare necesită o atenție deosebită pentru a nu genera alte afecțiuni respiratorii.
„Părinții ar trebui să evite expunerea copiilor la razele solare între orele 10:00 și 17:00 și să folosească creme cu factor de protecție de peste 50%, cu filtru mineral sau chimic. De asemenea, este necesară o hidratare adecvată a copiilor, cu sucuri naturale și apă. Aș recomanda să folosească aparatul de aer condiționat, cu mențiunea să fie o diferență de cel mult 10 grade între temperatura de afară și temperatura interioară. Atenție mare și atunci când folosesc mașinile personale: să nu lase nici măcar pentru un minut copiii nesupravegheați!”, a explicat dr. Daniela Safta, medic primar pediatru.
Dacă impactul fiziologic al căldurii este intens dezbătut, efectele caniculei asupra psihicului uman sunt adesea ignorate, deși urmările pot fi extrem de grave. Valurile prelungite de căldură asociate cu o umiditate ridicată acționează ca factori declanșatori pentru dezechilibre comportamentale severe. Specialiștii în sănătate mintală avertizează că populația devine mult mai predispusă la stări de tensiune și tulburări emoționale.
„Valurile de căldură, temperaturile ridicate și umiditatea sunt factori precipitanți pentru creșterea iritabilității și irascibilității, precum și pentru scăderea toleranței la frustrare. În această perioadă se remarcă o creștere a oscilațiilor chimice și predispunerea la conflicte. Dacă mai adăugăm și consumul excesiv de alcool ca substanță folosită pentru hidratare – deși este total nepotrivit, atunci putem vorbi de exacerbarea manifestărilor legate de impulsivitate, iritabilitate și agresivitate. Pe de altă parte, căldura ridicată scade foarte mult capacitatea de concentrare a atenției și a memoriei, iar viteza noastră de reacție poate fi încetinită. Se pot exacerba episoadele depresive și manifestările anxioase la persoanele cu predispoziție sau aflate în evidență cu astfel de tulburări. Un somn odihnitor poate preîntâmpina o serie de probleme care apar în această perioadă”, a subliniat dr. Amalia Mirela Săndulescu, medic primar Șef Secție Psihiatrie.
Adaptarea stilului de viață la noile realități climatice devine obligatorie. Intervalele tradiționale în care ieșitul afară era restricționat s-au extins considerabil, iar expunerea directă la soare trebuie limitată drastic. Măsurile preventive sunt cu atât mai importante pentru persoanele care depun efort fizic intens în aer liber, cum sunt lucrătorii din agricultură sau industrie.
„Trebuie să evităm ieșitul în aer liber. Intervalul orar clasic era 11:00 – 18:00, dar avem o extindere a acestui segment de interdicție: de la ora 9:30 – maximum 10:00 până la ora 19:00. Avem deja un interval de peste 10-11 ore în care este bine să evităm expunerea. Trebuie să stăm mai mult la umbră, în parcuri, și să consumăm cât mai multe lichide – cel puțin 2 litri pe zi. Cei care lucrează în spații închise, agricultorii și cei din industrie trebuie să poarte pălării cu boruri largi, haine lejere din textile naturale și să consume chiar 3 – 4 litri de lichide pe zi, deoarece gradul de evaporare este diferit la o persoană care muncește fizic”, a adăugat dr. Emilian Postelnicu, purtător de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Slatina.
Medicul a atras atenția și asupra necesității de a diferenția corect o simplă epuizare termică de insolație, cea din urmă reprezentând o urgență medicală majoră ce pune viața în pericol: „Trebuie să avem grijă să recunoaștem semnele de gravitate, adică atunci când scade tensiunea sau apare senzația de leșin. Există epuizarea prin căldură, mai puțin gravă, unde pacientul este conștient, are transpirație, este palid și poate fi remontat cu puțin ajutor. În schimb, insolația este o stare gravă: pielea este uscată, capacitățile de autoreglare ale corpului sunt depășite, iar pacientul este de cele mai multe ori inconștient, aflându-se în stare de delir sau de leșin”.
În fața acestui val persistent de căldură, conducerea celei mai mari unități medicale din județul Olt transmite un mesaj ferm de sprijin și siguranță pentru toți cetățenii: „Atenție! Noi suntem aici prezenți, ajutăm pe oricine are nevoie și le dăm sfaturile care trebuie mai departe..
