Consumatorii trebuie să achiziţioneze produse alimentare de post numai din locuri autorizate şi să verifice cu atenţie eticheta pentru a evita să fie induşi în eroare, recomandă directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, într-o postare pe Facebook.
„Pe data de 15 noiembrie începe Postul Naşterii Domnului, cunoscut şi ca Postul Crăciunului, care durează până pe 24 decembrie si pentru ca produsele pe care le cumpăraţi în acest post să nu prezinte un pericol pentru sănătatea dvs., vă recomand să achiziţionaţi aceste produse alimentare numai din locuri amenajate şi autorizate, să solicitaţi şi să păstraţi bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doriţi să reclamaţi calitatea, conformitatea sau siguranţa unui produs. De asemenea, atenţionez asupra faptului că dacă achiziţionaţi produse alimentare de post din locuri neautorizate, în care comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare, riscaţi ca produsele sa fie neconforme sau chiar nesigure acestea vă pot afecta sănătatea”, a scris Anghel pe reţeaua de socializare.
Potrivit sursei citate, produsele de post sunt produse alimentare constituite din ingrediente vegetale, texturat proteic de soia, mixuri pe baza de soia etc, iar consumatorii nu trebuie să cumpere produse ale căror etichete nu informează complet şi corect privind conţinutul, ingredientele sau calitatea produsului.
„Sfătuiesc consumatorii să citească atent eticheta produselor pentru a putea respecta Postul Crăciunului şi a evita astfel să fie induşi în eroare. (…) Vă recomand, în primul rând, ca înainte de cumpărare, să acordaţi o atenţie deosebită listei ingredientelor. În cazul în care aceasta conţine şi ingrediente de origine animală, respectiv lapte praf, zer praf, pudră de ouă, trebuie să ştiţi că aceste produse nu fac parte din grupa produselor de post. Pentru produsele tăiate, fracţionate sau porţionate de vânzător, solicitaţi să vedeţi eticheta produsului pentru a verifica compoziţia şi data durabilităţii minimale”, a transmis directorul general al ANPC.
Acesta avertizează în postarea sa şi asupra faptului că pe unele ambalaje există pe lângă lista cu ingrediente şi afirmaţia „poate conţine urme de ou, lapte…”, iar aceasta este o informaţie oferită voluntar de producător şi înseamnă că, în ciuda tuturor asigurărilor luate pe perioada producţiei, cele mai mici urme din ingredientele menţionate, câteodată, nu pot fi evitate.
Anghel mai recomandă verificarea condiţiilor de păstrare din magazin specificate de producător, în special temperatura, iar dacă aceste produse au fost ţinute la temperaturi mai mari decât cea specificată de producător, ele nu trebuie achiziţionate.
De asemenea, data durabilităţii minimale este un alt sfat recomandat de comisarul ANPC de care trebuie să ţină cont consumatorii.
„Nu cumpăraţi produse cu data durabilităţii minimale sau data limita de consum depăşită sau modificată”, atrage atenţia comisarul ANPC.
În urma acţiunilor de control desfăşurate în anii anteriori, comisarii ANPC au găsit la comercializare produse pe a căror etichete erau înscrise menţiuni care puteau induce în eroare consumatorii precum: cozonac cu rahat, cacao şi stafide, ambalat în pungi din material plastic, în compoziţia căruia se regăseau ouă, în contradicţie cu menţiunea inscripţionată pe fluturaşul colant „produs de post”; „Maioneză vegetală simplă” şi „Maioneză vegetală Shaorma”. Denumirea de maioneză se atribuie doar unei emulsii pe bază de gălbenuş de ou, ulei şi alte ingrediente; „Pizza de post” – „specialitate cu aroma pe baza de uleiuri vegetale şi cazeină (substanţă proteică din lapte)”, produsul nefiind astfel un produs ” de post”, cu efectul dezinformării consumatorilor; utilizarea de denumiri consacrate ale unor preparate din carne precum şniţel, pate, parizer, salam, cârnaţi, crenvurşti etc. la care era ataşată sintagma „vegetal” etc.
De asemenea, au mai fost găsite nereguli în privinţa înscrierii pe ambalajul unor produse vegetale a menţiunii „fără colesterol” sau „0% colesterol”, sugerându-se astfel ca acestea ar avea caracteristici speciale, când de fapt toate produsele vegetale au aceasta caracteristică sau în cazul unor produse de cofetărie preambalate, menţiunea „de post”, deşi în lista ingredientelor de pe eticheta era înscris „frişcă”.
Nu în ultimul rând, au fost constatate şi abateri precum: produse de post expuse la comercializare în acelaşi raft şi în directa vecinătate cu celelalte produse, inducând în eroare consumatorii (de exemplu: produsul „Untar” ce conţinea grăsimi vegetale era expus la vânzare în acelaşi raion cu untul); expunerea la comercializare în raioanele destinate produselor de post a produselor care aveau în conţinut ingrediente lactate; produsul „Crutoane cu ierburi aromate” era expus în vederea comercializării la raft, iar deasupra acestuia exista un afiş inscripţionat „Idei savuroase de post”, deşi, produsul conţinea la ingrediente: „zer praf dulce” şi „praf de iaurt”, care sunt de origine animală şi nu de post.
