Legea privind cooperarea polițienească internațională și pentru modificarea unor acte normative în domeniu a fost promulgată, luni, de președintele interimar Ilie Bolojan.
Actul normativ prevede crearea unui cadru legislativ și instituțional pentru prevenirea și investigarea infracțiunilor, conform reglementărilor naționale sau tratatelor la care România este parte și instrumentelor juridice ale Uniunii Europene.
Potrivit legii, cooperarea polițienească internațională se va desfășura în conformitate cu mai multe principii ale legalității, accesului echivalent, disponibilității, confidențialității, proprietății datelor, fiabilității datelor, prevalenței cooperării judiciare.
Actul normativ prevede că se va desemna un punct unic de contact pentru cooperarea polițienească internațională – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (CCPI), structură fără personalitate juridică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. CCPI va fi autoritatea competentă responsabilă la nivel național de coordonarea și facilitarea schimbului de informații în temeiul acestei legi, cu excepția cazurilor în care prin acte normative se stabilesc atribuții specifice în sarcina altor autorități desemnate ca puncte naționale de contact în domeniul propriu de competență.
CCPI va avea acces la informațiile disponibile ale autorităților competente române în îndeplinirea scopului și asigură schimbul de informații, 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
Autoritățile competente române vor putea detașa la Inspectoratul General al Poliției Române, în cadrul CCPI, în condițiile legii, personal specializat pentru asigurarea schimbului adecvat și rapid de informații, conform competențelor specifice. CCPI va cuprinde următoarele structuri, fără a se limita la acestea: Unitatea Națională Europol; Biroul Național SIRENE; Biroul Național Interpol; Punctul Național Focal; Serviciul Suport Operațional.
În desfășurarea activităților specifice, la nivelul CCPI se va constitui sistemul electronic unic de gestionare a cazurilor.
Actul normativ mai prevede, printre altele, și reglementări în privința urmăririi transfrontaliere pe teritoriul statului român. Conform acestora, autoritățile competente ale unui stat Schengen, care, pe teritoriul statului lor, urmăresc o persoană aflată în situațiile de a fi surprinsă în flagrant în timpul comiterii infracțiunilor sau a evadat, vor putea continua urmărirea pe teritoriul statului român, fără informarea prealabilă a autorităților competente române, dacă sunt îndeplinite mai multe condiții.
