Asociația Municipiilor din România (AMR) a propus premierului în privința reducerii numărului de polițiști locali ca norma să fie de un polițist la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea problemelor care sunt de gestionat, a declarat președintele executiv al asociației, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.
Declarațiile sale au fost făcute la finalul consultărilor cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Cseke Attila și reprezentanții comunelor, orașelor, județelor și municipiilor din România pe tema proiectului privind reforma administrației locale.
‘A fost o întâlnire pragmatică, eficientă, rațională, în care s-a spus lucrurilor pe nume. (…) Am discutat pachetul de măsuri de austeritate care vizează administrația locală, venind evident și cu propuneri care să îmbunătățească această activitate. La unele am primit răspunsuri pozitive, la unele neutre, la altele negative’, a afirmat Emil Boc.
El a precizat că AMR a venit cu propunerea ca numărul de polițiști locali să fie stabilit printr-o normă de un polițist local la 1.200 de locuitori.
‘Am înțeles opțiunea Guvernului de a diminua numărul, de exemplu, de polițiști locali. Am propus, însă, o soluție echilibrată, și anume: nu un polițist local la 1.000 de locuitori, cât propune Guvernul, nu un polițist local la 1.500 cât este acum, ci un polițist local la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea mare a problemelor pe care noi, de exemplu, municipiile mari, reședință de județ, le avem de organizat în comparație cu alte entități administrative. A rămas în analiză și credem într-o judecată echilibrată, astfel încât să putem presta în continuare servicii de calitate. (…) Trebuie să ții orașul sub control ‘, a mai declarat Boc.
Acesta a menționat și că a fost discutat subiectul sumelor de bani de reechilibrare acordate de la Guvern UAT-urilor raportat la cifra populației.
‘Noi, la Cluj, avem la recensământ 284.000, la Evidența Populației avem 330.000 – 340.000. Undeva, 50.000 de locuitori nu sunt luați în considerare la alocarea de resurse financiare. Înțeleg și dimensiunea Guvernului că există foarte multe cifre care nu corespund realității, în sensul că sunt persoane doar cu numele, la un oraș, la o comună, la un municipiu, și sunt plecați în străinătate sau și-au luat cetățenia și nu locuiesc în oraș, este adevărat și asta. Și aici am încercat să găsim un echilibru astfel încât să găsim o reprezentare exactă. Am înțeles și poziția Guvernului că trebuie să aibă un criteriu standard în raport cu Uniunea Europeană și acesta este recensământul, iar noi, nu în glumă, și chiar în serios, am spus: dacă se face o asemenea raportare, de ce să nu aplicăm criteriul recensământului de sus în jos la tot ce există în România în materie de legislație electorală’, a subliniat Boc.
El a arătat că dacă s-ar aplica cifrele de la recensământ la numărul de parlamentari, nu ar mai trebui o lege de reducere a acestora la la 300.
‘Prin aplicarea directă a numărului de la recensământ, am ajunge la 300 de parlamentari. Și de acolo încolo, la consilieri locali, județeni și așa mai departe, care se raportează la Evidența Populației, atunci când facem alegerile pentru parlamentari, pentru consilieri locali, pentru consilieri județeni, iar când ne raportăm la celelalte activități administrative, ne raportăm la recensământ. Și atunci, am spus – iată un moment în care putem face o reformă structurală a statului român, să ne raportăm la cifrele de la recensământ, dar global. (…) Premierul, ca de obicei, e receptiv la asemenea nuanțe, a spus: salut această propunere făcută de AMR și o analizăm. Dar nu face obiectul discuțiilor de față, pachetul 2 nu conține asemenea elemente’, a mai afirmat Boc.
