Federația ‘Solidaritatea Sanitară’ din România (FSSR) anunță publicarea primei forme a strategiei naționale de acțiune împotriva agresiunilor la adresa profesioniștilor din sănătate (2026 – 2030) și deschiderea procesului de consultare publică a propunerilor formulate.
Potrivit unui comunicat transmis, duminică, AGERPRES, documentul, care este adresat Guvernului, Ministerului Sănătății, Parlamentului și tuturor instituțiilor cu responsabilități în domeniu, reprezintă răspunsul FSSR la un fenomen care a depășit de mult stadiul de ‘cazuri izolate’.
Strategia este structurată pe opt piloni de intervenție:
* Guvernanță, responsabilitate și conformare: aplicarea obligatorie a procedurilor CCMS și a obligațiilor SSM, cu indicatori și audit;
* Cadrul juridic și aplicarea legii: infracțiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, interdicții de acces;
* Securitate fizică și tehnologică: standarde minime naționale, achiziții de pază condiționate, butoane panică, CCTV;
* Management operațional: protocoale de intervenție (‘cod de violență’), cooperare rapidă cu forțele de ordine;
* Competențe și cultură organizațională: formare în de-escaladare, reducerea cauzelor organizaționale ale violenței;
* Raportare și un Observator Național: sistem unitar de raportare, reducerea sub-raportării, analize anuale;
* Sprijin pentru victime: asistență juridică, psihologică, recunoașterea agresiunilor ca accidente de muncă;
* Integrarea siguranței personalului în standardele ANMCS: un set de 28 de indicatori dedicați, propuși pentru includerea în ediția a III-a a standardelor de acreditare.
Prin această strategie, FSSR solicită ca priorități: adoptarea strategiei naționale și constituirea unui mecanism interministerial de implementare, aplicarea imediată a Procedurii din Anexa nr. 11 CCMS în toate unitățile sanitare, cu audit și consecințe pentru neconformare, standardizarea securității în spitale: standard minim național și achiziții de pază orientate pe performanță, precum și crearea Observatorului Național și a sistemului unitar de raportare a agresiunilor.
Alte priorități ale federației sunt elaborarea unui pachet legislativ dedicat: infracțiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, celeritate, a unui program național de sprijin post-incident pentru victime și integrarea indicatorilor de siguranță a personalului în standardele ANMCS de acreditare.
Forma finală a strategiei va include rezultatele a două conferințe programate la Cluj-Napoca (27 februarie), având ca temă centrală calitatea vieții profesionale, și la Conferința de la Târgu Mureș (13 martie), ce are ca temă evaluarea contextului actual din perspectiva unor noi prevederi specifice în CCMS, se menționează în comunicatul citat.
Conform FSSR, în săptămâna 16 – 22 februarie, două agresiuni grave asupra medicilor aflați în exercițiul funcțiunii – la UPU Târgu Jiu și în sala de resuscitare a Spitalului Orășenesc Borșa – au readus în atenția publică vulnerabilitatea structurală a personalului medical din spitalele publice românești.
Departamentul pentru Situații de Urgență a calificat lovirea unui medic în timpul resuscitării drept un act de ‘gravitate extremă’. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, între 8% și 38% dintre lucrătorii din sănătate suferă violență fizică la un moment dat în cariera lor.
Federația Europeană a Asistenților Medicali raportează că riscul de violență ajunge până la 80% în unele țări europene. România nu dispune încă de date sistematice în domeniu, ceea ce, în sine, constituie o parte a problemei.
‘Protejarea profesioniștilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist. Este o condiție fundamentală pentru ca sistemul de sănătate să poată funcționa, iar cetățenii să poată beneficia de îngrijiri medicale de calitate’, a subliniat FSSR.
FOTO: g4media.ro
