Proporţia unităţilor de învăţâmânt din judeţul Olt autorizate sanitar este 86%, cele neautorizate fiind situate în special în mediul rural şi având probleme ce ţin de alimentarea cu apă potabilă, infrstructură, grupruri sanitare, condiţii igienico-sanitare, potrivit unui raport al Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt prezentat în această săptămână, în Comisia de Dialog Social, de inspectorul şcolar general adjunct Mihaela Pirnă.
În judeţul Olt, din totalul de 401 de corpuri de clădiri ale unităţilor de învăţâmânt, 345 erau autorizate sanitar la finalul lunii iulie, iar 56 erau neautorizate, dintre acestea cinci unităţi depunând documentaţia în vederea autorizării, relevă raportul menţionat.
Dintre unităţile de învăţământ neautorizate sanitar, 53 sunt în mediul rural, ceea ce arată, potrivit sursei citate, „concentrarea vulnerabilităţilor privind condiţiile sanitare şi infrastructura şcolară” în mediul rural.
Analiza cauzelor neautorizării sanitare indică, conform raportului, existenţa în unele unităţi a mai multor deficienţe, atât în privinţa alimentării cu apă sau a grupurilor sanitare cât şi probleme structurale.
„Din cele 56 de unităţi raportate ca neautorizate la 31 iulie, unele au probleme structurale serioase, care presupun investiţii, dar pentru altele cauza este punctuală – în special calitatea apei, lipsa apei, grupurile sanitare sau anumite condiţii igienico-sanitare – şi există deja demersuri de autorizare/remediere”, indică raportul.
În ce priveşte securitatea la incendiu, o altă componentă analizată în raportul care vizează stadiul pregătirii pentru începerea în bune condiţii a noului an şcolar, 67 dintre cele 520 de corpuri de clădire ale unităţilor de învăţâmânt sunt neautorizate la incendiu.
„Din totalul de 520 de corpuri de clădire, 114 sunt autorizate, 67 sunt neautorizate, iar pentru 50 de corpuri neautorizate există aviz. Alte 289 de corpuri nu fac obiectul autorizării”, se arată în document.
Paza şi securitatea din unităţile de învământ sunt o altă componentă analizată de ISJ Olt înainte de începerea noului an şcolar, iar raportul indică faptul că „forma predominantă de asigurare a securităţii este reprezentată de sistemele tehnice de alarmare împotriva efracţiei, utilizate exclusiv în 197 de locaţii, reprezentând aproximativ 64,4% dintre unităţile care dispun de sisteme de securitate”.
Alte 66 de unităţi sau corpuri de clădire au exclusiv de pază umană, iar 43 utilizează atât pază umană, cât şi sisteme de supraveghere video.
Majoritatea unităţilor care nu dispun de sisteme de securitate sunt în mediul rural.
Inspectorul şcolar general adjunct Mihaela Pirnă a punctat, în cadrul Comisiei de Dialog Social, că sunt continuate acţiunile pentru pregătirea începerii noului an şcolar.
