- Advertisement -
Drumul pana la bursa de cereale si port esteun adevarat cosmar, eviti o groapa si dai in alta, la bursa de peste domneste macroul congelat care poate fi gasit in orice alimentara, iar Sucidava, proiect inca nefinalizat, iti lasa un gust amar. Pasiunea cu care vorbesc angajatii muzeului, caldura cu care intampina vizitatorii si darul lor de a te face sa vezi cu ochii mintii cum arata odinioara cetatea sunt umbrite din pacate de nepasarea autoritatilor locale. Pentru dezvoltarea turismului si implicit a economiei locale, peste 100 de miliarde lei vechi au fost investiti in reabilitarea cetatii Sucidava, loc incarcat de istorie in care balariile par sa fie elementul central care ar trebui scos in evidenta. Pe drumul care inconjoara cetatea, din trotuarele ce par recent asfaltate cresc ca din pamant buruieni ce parca se straduiesc sa acopere mormanele de gunoaie aruncate in zona, iar strada presarata cu balega de vaca contribuie din plin la impresia ca atragerea turistilor se face probabil dupa criterii cunoscute doar de autoritatile locale din Corabia.Termenul de finalizare a proiectului a fost prelungit pana la 1 noiembrie, insa cetatea este deschisa pentru vizitatori.
Contractul de finantare a proiectului privind reabilitarea cetatii Sucidava si introducerea sa in circuitul turistica fost semnat in octombrie 2013, iar ordinul de incepere a lucrarilor a fost dat un an mai tarziu. Proiectul a atras ca un magnet constructorii, contractul fiind vizat de asocierea SC Condor Paduraru – SC Carolin SRL, asocierea Geneurodia, SC Old si New Construct SRL si SC Alexcor Trading. Castigatoare a fost desemnata oferta SC Old si New Construct SRL, societate patronata de Mircea Ungureanu, afacerist abonat la majoritatea lucrarilor derulate in judet in ultimii ani, recent arestat pentru o scurta perioada intr-un dosar de evaziune fiscala instrumentat de Politia Capitalei.
Contractul atribuit prevedea construirea/consolidarea drumului de acces catre situl arheologic, amenajarea unei noi locatii sau extinderea locatiei existente pentru muzeul de sit prin crearea unor facilitati de depozitare a rezultatelor excavatiilor arheologice, a unui spatiu mai mare pentru exponate, o sala de proiectie si un centru de promovare a valorilor si culturilor locale cu dotarile aferente, amenajarea unui circuit turistic in localitate, protejarea Complexului Neolitic cu ecran de sticla, reabilitarea incaperii de acces in Fantana secreta, protejarea unei noi cladiri cu Hypocaust cu o constructie usoara, imprejmuirea sitului cu gard, refacerea parcarii din dreptul intrarii, executarea de reclame indicatoare atat in cetate cat si pe importantele cai de acces catre sit, etc.
Cu o valoare afisata pe panouri de 10.150.908,30 lei si termen de finalizare 30 iunie 2016, la ora actuala cetatea Sucidava ar fi trebuit sa impresioneze vizitatorii. Lucrarile care pe alocuri par de mantuiala, dar si balariile care cresc in voie umbresc frumusetea locului. Termenul de finalizare a proiectului a fost prelungit, noua data limita fiind 1 noiembrie 2016.
La Sucidava, intarzierea s-a datorat repetarii cred ca de 4 ori a licitatiei pentru dotari, din lipsa de ofertanti. in final s-a prezentat cineva si am terminat si cu dotarile, si cu amenajarile si cu partea de constructii, in maxim 2 – 3 saptamani vom amenaja pentru persoanele cu handicap o toaleta, o rampa de acces si o balustrada pentru aleea de promenada care este in panta, sustine Iulica Oane, primarul Corabiei.
Cat din valoarea proiectului a presupus dotari si cat constructii, edilul nu poate spune cu exactitate: Cred ca au fost cateva miliarde, chiar nu stiu. Au fost foarte multe dotari specifice pentru procesul de restaurare. Noi in fiecare an avem responsabilul de sit arheologic, face practica cu toti elevii de la Arheologie, Istorie de la Craiova, si toate obiectele care se gasesc sunt reconditionate in partea de restaurare. Cladirea este impartita in doua, partea de expunere in dreapta si cea de restaurare in stanga.
Primarul se declara multumit de modul in care constructorul si-a indeplinit sarcinile, desi pe tavanul cladirii din partea de restaurare se vad urme de infiltratii.
Au fost… Nu stiu sa va spun, eu sunt venit acum din concediu… Este, dupa parerea mea, si o deficienta a proiectantului, pentru ca apa de la precipitatii nu vine direct in jgheaburile de scurgere. Sunt niste intranduri, unde sunt si ventilatiile, care ventilatii nu trebuiau sa fie la nivelul acelor terase, noi le-am pus un pic mai sus, dar la ploi torentiale uneori depaseste si… Noi nu putem interveni in proiect, va dati seama…, precizeaza primarul.
Explicatii exista si pentru faptul ca balariile sunt lasate sa acopere ruinele cetatii.
E suprafata foarte mare, sunt doua hectare… Daca a fost un an ploios pana mai in vara, vegetatia este in tot orasul, peste tot. Am taiat, am taiat, dar… imi pare rau ca nu ati fost pana sa inceapa proiectul, pai acolo era practic padure, povesteste edilul, care are scuze si pentru mormanele de gunoi din jurul cetatii si de pe strazile orasului: Ducem lupte cu gradul de civilizatie. (…) Majoritatea persoanelor sunt in varsta, majoritatea au mult gunoi pentru ca mai cresc si animale, vin cu carucioare, nu pot sa arunce gunoiul in container si il arunca pe jos. Asta in cazuri fericite, in cazuri nefericite il varsa la poarta.
Situatia se va reglementa odata cu intrarea in functiune a sistemului integrat de management al deseurilor, cand gunoiul menajer va fi dus la halda de la Balteni, sustine edilul. Nu-l contrazicem, asa o fi. ii povestim in treacat ca am vizitat celebra bursa de peste si n-am gasit decat macrou si cod congelat. Ne spune ca de vina e ora la care am mers acolo (in jur de 15.00). Ati venit intr-o perioada cand… cred ca va informeaza cineva ca nu e peste, pentru ca e perioada cand e cererea foarte mare… Au mai fost colegi de-ai dumneavoastra si aveau acolo toate tipurile de peste, sustine primarul. Nu-i mai povestim ca am stat de vorba cu cativa vanzatori de la magazinele din zona, care ne-au spus ca la bursa bate vantul mai mereu si ne-au indrumat spre alte locatii cu peste proaspat.
Eu sunt multumit pentru ca aceasta cladire are utilitate, a creat 12 locuri de munca si avem cel mai scazut pret la peste din zona, pana sa infiintam bursa aveam cel mai ridicat pret, conchide edilul, care incepe sa ne povesteasca despre proiectele sale de viitorpentru oras.
Lasam in urma primaria si frumoasele povesti despre ce va fi pe viitor, cu o singura amintire placuta deocamdata – modul in care angajatii muzeului, cei care insotesc turistii pe durata vizitei la Sucidava, stiu sa te poarte in trecut, au darul de a te face sa vezi cu ochii mintii maretia de odinioara a cetatii si viata tumultoasa de aici. Pasiunea cu care povestesc si detaliile cu care impletesc armonios istoria te captiveaza si parca reusesc sa stearga din urmele nepasarii unei administratii care pare ca nu vrea sau nu stie sa valorifice ceea ce are.
Fantana secreta
La Sucidava merita mers fie si numai pentru celebra Fantana secreta, unica in Europa, care a fost construita in secolul 6, in timpul lui Iustinian.
Militarii care locuiau aici, garnizoana, aveau nevoie de apa. Ca sa ajunga la apa trebuiau sa sape 18 – 19 metri, dar aici fiind foarte mult nisip si pietris nu apucau sa ajunga la nivelul apei pentru ca se surpa. si atunci militarii erau nevoiti sa iasa in afara zidurilor si sa se aprovizioneze de la fantanile si izvoarele din jur. Pentru ca atunci cand cetatea era atacata nu puteau sa supravietuiasca fara apa, s-au gandit la solutia de a sapa un tunel subteran, lung de 26 de metri, care capteaza un izvor situat la 14 metri in afara zidului de sud al cetatii. Era o fantana secreta care le permitea sa reziste atunci cand erau asediati.Sus, turnul se termina cu un fel de piramida si efectul de piramida pastreaza puritatea apei. Bolta, in cea mai mare parte, este restaurata. Cand a fost descoperita, era prabusita. S-a descoperit o bucata originala, iar dupa acea bucata ai nostri au inceput sa restaureze. Partile laterale, in cea mai mare parte, sunt originale.(…) in 1958, cand s-a descoperit fantana, aici erau foarte multe cioburi. Fiind negura, ei veneau cu tortele sau cu opaitele, se mai impiedicau si spargeau vasele, povesteste Ionica Gircoveanu, ghidul nostru. in apa limpede a fantanii se vad cateva monede aruncate de turisti, care au confundat probabil fantana secreta de la Sucidava cu celebra Fontana di Trevi. Sunt demult, acum nu le mai permitem turistilor sa arunce monede in apa, ne explica ghidul.
Pe langa multe alte detalii, aflam ca cimentul folosit de romani a ramas un mister pana in ziua de azi.Nici pana in timpurile de azi, cercetatorii, cu toata tehnologiasicu toate ustensilele lor, nu au reusit sa afle compozitia exacta a cimentului roman. stim ca era alcatuit din cenusa vulcanica, nisip si altceva. Au incercat sa produca un ciment asemanator, dar nu le-a iesit. Diferenta intre cimentul romanilor si cel din ziua de azi se vede si mai clar la fantana secreta – cimentul de azi folosit la restaurare produce umiditate, al lor este uscat. Diferente foarte mari sunt si la caramida. A lor era mult mai lata, mult mai groasa, si important este ca era facuta de mana si arsa in cuptoare. Diferenta se vede. Caramida noastra, folosita la restaurare, a si crapat in unele locuri. (…) Astazi credem ca am descoperit, ca suntem avansati, dar fata de ceeea ce au facut ei suntem zero, concluzioneaza angajata muzeului.
- Advertisement -
