Inspectoratul scolar Judetean Olt vrea evaluari si explicatii de la colegiile unde procentul de promovabilitate a fost rusinos anul acesta. Evaluarile si explicatiile sunt bune atunci cand vorbim, intr-adevar, de cauze ce trebuie cautate in managementul scolilor, in profilul profesional al dascalilor, in mediul din care provin unii elevi, de cauze care pot fi eliminate si de aspecte negative ce pot fi indreptate printr-o implicare pur profesionala. Dar cand stim cu totii ca elevii au lasat pregatirea in dorul lelii mizand pe frauda care a devenit un fenomen aproape natural la examenul de bacalaureat, ca o alta realitate este mita, cu precadere la formele de invatamant seral si fara frecventa, cand cunoastem indiferenta multora dintre cadrele didactice, evaluarile si explicatiile sunt zadarnice, pentru ca ele nu vor atinge niciodata fondul real al problemei. A fost nevoie de un examen organizat politienesc, cu camere video montate in sali, cu frica insuflata comisiilor de supraveghere ca sa nu inchida ochii la practica copiutelor sau la cea a inspiratiei de la vecin, ca sa vedem calitatea reala a invatamantului romanesc actual. Ultima mare minciuna a fost simularea bacalaureatului organizata la inceputul lunii mai. in Olt, procentul celor care ar fi promovat examenul era de 80,59%. Ce s-a intamplat intre timp? Fie elevii au fost loviti brusc de amnezie, fie nu au fost facute ore la clasa, explica mai-marii IsJ.
O explicatie cu iz ironic si care sugereaza subtil mizeria, sub aspect moral si profesional, ce cangreneaza sistemul educational romanesc. Putem admite ca este o prostie ca elevul de la o scoala de arte si meserii, unde se specializeaza, sa zicem, in meseria de lacatus-mecanic, sa dea examenul de maturitate in rand cu elevul de la un colegiu teoretic, viitor intelectual. O separare organizatorica a bacalaureatului este necesara in acest sens si din acest punct de vedere putem acorda cateva circumstante atenuante Colegiului Tehnic Ion Mincu din Slatina, unde procentul de promovare a fost de doar 2,45% (un procent de pomina, totusi, care reclama masuri radicale la nivelul acestei institutii scolare). Putem admite si alte neajunsuri organizatorice ale acestui moment important din viata celor care sfarsesc un ciclu de studii.
Dar nimic nu se poate indrepta, reface, reaseza pe bazele normalitatii fara o mentalitate colectiva adecvata. si, cum mentalul colectiv nu poate fi modificat pe cale naturala decat in timp, prin schimbul generatiilor (dar si atunci daca in mostenirile de tot felul intervine sange pur pentru eradicarea naravurilor care prind la generatiile tinere autohtone atat de usor), ramane ca acesta sa fie macar strunit cu forta, sub zodia fricii. Cam asa s-au petrecut lucrurile si la recentul bacalaureat, unde au vegheat ochii camerelor de luat vederi pentru ca romanimea implicata sa-si reprime proastele obiceiuri sub semnul ingaduintei generate de interese meschine si care falsifica totul: rezultate, autoevaluarea elevului, spiritul creativ, spiritul competitiei, spiritul profesional si, in general, tot ceea ce ar trebui sa concure la ascendenta societatii romanesti in viitor si in lume. Cu alte cuvinte, camera video a oprit crima din educatie care se tot repeta de vreo 20 de ani incoace.
