in cadrul interviului vor fi testate abilitatile, aptitudinea si motivatia candidatilor. Cei intrati in lupta pentru existenta va trebui sa dovedeasca bune abilitati de comunicare si ca au capacitate de analiza si sinteza. Ca si la proba scrisa, la interviu candidatul trebuie sa acumuleze minim 50 de puncte din cele 100 pentru a putea fi declarati admisi.
La nivelul Garzii Financiare Olt au fost scoase la concurs un post de comisar de divizie, opt posturi de comisar clasa I cu grad profesional superior si patru posturi de comisar clasa I cu grad profesional asistent. Tot in cadrul GF Olt a mai fost declarat vacant un post de consilier juridic.
Dintre candidatii care au intrat in examen pentru posturile de la GF Olt, cel mai mare punctaj la proba scrisa, respectiv 94, a fost obtinut de Lucica Pisleag, care s-a inscris pentru un post de comisar superior. El este urmat, la categoria comisarilor superiori, de Picu Popa, Paul Tanasescu, Viorel Voinea, Laurentiu Nicu si de Florinel Meleru, care au obtinut cate 88 de puncte. Cele mai mici punctaje au fost obtinute de Octavian Giura (76 de puncte) si Mihai Cosma Dinicu (60 de puncte); cei doi s-au inscris la examen pentru posturile de asistent. unul dintre comisari nu s-a mai inscris la concurs, pentru ca postul sau a fost desfiintat, asa ca pentru cel 14 locuri de comisar vacante candideaza 17 comisari, a declarat comisarul sef al GF Olt, Damian Tanasescu, aflat astazi in comisia de examinare de la Slobozia. in termen de 24 de ore de la afisarea rezultatelor, candidatii nemultumiti pot depune contestatie la Comisia de solutionare a contestatiilor.
Garda Financiara Olt avea, inainte de reorganizare, 25 de posturi, din care 21 de comisar si patru de personal administrativ, iar 22 de persoane au primit preaviz.
sanse mici pentru un job in afara corpului functionarilor publici
Cei care vor pierde consursul intra in corpul de rezerva al functionarilor publici, in asteptarea vacantarii altor posturi in viitor. Daca totusi ei vor opta sa iasa din cadrul acestui corp, sansele le sunt restranse in a-si gasi de munca in mediul privat. otrivit Legii 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, functionarii publici care, in exercitarea functiei publice, au desfasurat activitati de monitorizare si control cu privire la societati comerciale sau alte unitati cu scop lucrativ, nu pot sa-si desfasoare activitatea si nu pot acorda consultanta de specialitate la aceste societati timp de trei ani dupa iesirea din corpul functionarilor publici. Este vorba de regii autonome, societati comerciale ori alte unitati cu scop lucrativ din sectorul public sau privat, dar si de asociatii familiale spre care cei ce raman fara slujbe in sectorul public nu se pot reorienta profesional. Mai mult, actul normativ citat prevede ca cei care raman fara functie publica si nu raman in rezerva corpului functionarilor publici nu pot profesa nici ca persoana fizica autorizata.
