România poate contribui la reducerea sau eliminarea dependenței europene de gazul rusesc prin proiecte precum Neptun Deep sau cel de la Caragele, a declarat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
‘100% susținem interzicerea gazului rusesc (din 2027 – n. r.) și cred că România poate să și contribuie la reducerea sau eliminarea dependenței europene de gazul rusesc, prin Neptun Deep, prin programul onshore, prin ce se întâmplă la Caragele, unde, de asemenea, au fost niște progrese recente. Nu e un volum foarte mare, nu compensează toată lipsa gazului rusesc, dar totuși… Este LNG-ul american, lucrăm la coridorul vertical – ați văzut că au început și bulgarii să se miște, să dea drumul la lucrări. A venit Transgaz cu un produs. Mi se pare o idee foarte bună, cu 25% mai ieftin. E adevărat că nu s-a prezentat nimeni la prima ofertă, pentru că a fost foarte din scurt, dar poate fi operaționalizat coridorul vertical și înmagazinat acest gaz în capacitatea mare din Ucraina. Deci, lucrurile se întâmplă și nu cred că Europa va duce lipsă de gaz’, a explicat ministrul Burduja.
Pe de altă parte, Sebastian Burduja a subliniat că a mobilizat conducerea Romgaz să se gândească să înceapă contractarea pentru gazele din Neptun Deep, dar a menționat că o parte din aceste gaze ar putea fi folosite la Azomureș.
‘E clar că OMV Petrom se mișcă în direcția asta și e bine ca și Romgaz să-și facă aceste calcule și să-și asume de fapt – că e o asumare să găsească clienți – să viabilizeze proiectul. Totuși, au investit niște bani în asta. Dar speranța mea e că o parte va fi folosită la Azomureș, pentru că e un lucru de bun simț să dai valoare adăugată gazului tău decât să-l exporți ca materie primă, să-i dai valoare adăugată în îngrășăminte chimice’, a afirmat șeful de la Energie.
În ceea ce privește Azomureș, ministrul a menționat că s-au depus oferte pentru consultanța de specialitate, care va evalua activele combinatului.
‘Mă aștept ca în foarte scurt timp să fie atribuită licitația respectivă și în toamna aceasta să se ia decizia finală. Eu cred că lucrurile vor arăta pozitiv din perspectiva asta și e o chestiune și de securitate, de reziliență. Totuși, genul acesta de instalații, odată oprite sau conservate, necesită sute milioane de euro ca să le repornești. Asta le-am transmis și europenilor de fiecare dată: oameni buni, România totuși a redus gazele cu efect de seră cu 77%, ne-am pus pe butuci o bună parte a industriei, dar gândiți-vă ce înseamnă costul de repornire și acum, bun, poate nu o să mai depindem de gazul rusesc, dar poate depindem de îngrășăminte de import din, nu știu, Egipt sau din alte zone, care sunt făcute tot cu gaz rusesc. Deci, ce-am făcut?’, a adăugat Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei a participat, marți, la Eurelectric Power Summit 2025, ce se desfășoară la Bruxelles.
