Românii evaluează importanţa schimbărilor climatice cu nota 8,1, pe o scară de la 1 la 10, peste media de 7,7 acordată de către cetăţenii din alte 19 ţări situate în Europa şi în America de Nord, potrivit rezultatelor unui studiu prezentat vineri de Fundaţia Friedrich-Ebert România.
Fenomenul schimbărilor climatice, care provoacă transformări ale mediului şi afectează viaţa de zi cu zi, este considerat foarte important de aproape trei sferturi (74%) dintre români şi irelevant (cu note între 0 şi 2) de către doar 5% dintre respondenţi. Totuşi, românii plasează problemele de mediu pe locul 8 în lista priorităţilor societăţii, în timp ce media altor 18 ţări le situează pe locul 4, arată cercetarea intitulată „Transformări socio-ecologice în România. Atitudini, interese şi temeri ale diferitelor grupuri sociale”, prezentată vineri de Fundaţia Friedrich-Ebert România, într-o conferinţă de presă.
Cei mai mulţi români (59%) au desemnat sănătatea pe primul loc, iar pe locul doi (53%) educaţia, în timp ce problemele de mediu se află printre primele cinci priorităţi în Canada, Danemarca, Franţa, Italia, Germania, SUA şi Serbia.
Potrivit studiului de specialitate, primele trei probleme de mediu ca grad de relevanţă numite de respondenţii din România sunt: starea pădurilor (62%), calitatea şi poluarea aerului (56%) şi calitatea şi poluarea apei (54%).
În ceea ce priveşte comportamentele şi aşteptările de la principalii actori economici şi politici, 93% dintre respondenţi au declarat că îşi doresc o schimbare fundamentală a stilului dominant de viaţă şi a modului de a face business. Astfel, în funcţie de gen şi vârstă, nu există diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei, iar tinerii între 18 şi 29 de ani, precum şi cei între 30 şi 39 de ani se evidenţiază prin faptul că îşi impun să ia măsuri pentru mediu în proporţie mai mare (76%, respectiv 79%, faţă de media de 64%) spre deosebire de cei din grupa între 60 şi 69 de ani care ies în evidenţă prin procentul sub medie (47%).
Din punct de vedere al educaţiei şi al veniturilor, se remarcă procentul mai ridicat al persoanelor cu un nivel scăzut de educaţie în rândul celor care îşi impun să facă ceva pentru mediu (80%, faţă de media de 64%). Persoanele cu veniturile cele mai mari îşi impun să facă ceva pentru mediu într-un procent uşor mai ridicat decât media (69%).
De asemenea, conform raportului, şase din zece respondenţi (61%) se declară enervaţi când li se spune cum să trăiască, iar peste jumătate (52%) se plâng că, în curând, nu vor mai putea face nimic dacă urmează noi reglementări pentru protecţia climei şi a mediului. În acest context, „hedoniştii” sunt mai puţin dispuşi să accepte să li se spună ce să facă, pe când „intelectualii” sunt mai dispuşi să accepte. Tot „intelectualii” sunt în procent considerabil mai mic de acord cu faptul că nu vom mai putea face nimic dacă reglementările de mediu devin mai stricte, în timp ce „navigatorii adaptabili” şi „hedoniştii” deţin o pondere mai mare în a fi de acord cu această afirmaţie.
Pe lista condiţiilor pe care românii le cer pentru această schimbare se regăsesc: implicarea tuturor în proces, absenţa costurilor suplimentare asociate, distribuirea echitabilă a beneficiilor şi a efectelor negative, menţinerea locurilor de muncă până când alternativele sunt disponibile.
Opt din zece români (82%) au indicat Guvernul drept responsabil pentru a implementa schimbări ca răspuns la problemele de mediu, acesta fiind urmat de administraţiile locale (76%), companiile şi sindicatele (75%), cetăţenii (73%). Surprinzător, sectorul privat se clasează doar pe locul trei, la foarte mică distanţă de cetăţeni, o categorie cu un impact mult mai mic.
De altfel, România se remarcă printr-o diferenţă mai mare între Guvern şi sectorul privat (82% vs 75%), faţă de media tuturor celor 19 ţări incluse în sondaj (71% vs 70%).
Rezultatele cercetării arată că motivaţia pentru protecţia mediului vine din conştientizarea faptului că un mediu sănătos şi petrecerea timpului în natură înseamnă şi o calitate a vieţii mai ridicată. Astfel, respondenţii cu venituri mai scăzute resimt acest lucru într-o măsură mai mică, având alte priorităţi.
Studiul realizat de Roxana Bucată, expertă în politici de mediu, are la bază rezultatele unui sondaj cuprinzător efectuat de Institutul SINUS pentru Centrul de Competenţă „Climă şi Justiţie Socială” al Fundaţiei Friedrich-Ebert (FES). Realizatoarea cercetării este fostă jurnalistă de mediu şi comunicatoare pe teme de mediu, iar în prezent elaborează o o teză doctorală pe tema transformărilor politice şi sociale determinate de tranziţia energetică, la Central European University din Viena.
Cercetarea a fost realizată în 19 ţări din Europa şi America de Nord (Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Spania, SUA, Suedia, Turcia şi Ungaria), pe un eşantion de 1.200 de persoane cu vârste între 18 şi 69 de ani, din fiecare ţară.
