Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care vizează finalizarea accelerată a marilor investiții hidroenergetice începute de zeci de ani și blocate, a anunțat vineri, ministrul de resort, Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, proiectul de lege introduce un regim juridic special, aplicabil exclusiv acelor investiții hidroenergetice care pot fi declarate de securitate națională, prin hotărâre a Guvernului și cu avizul CSAT.
‘Am lansat în consultare publică un proiect de lege cu miză strategică: finalizarea accelerată a marilor investiții hidroenergetice începute de zeci de ani și blocate din motive birocratice, lipsă de interes sau chiar rea-credință. Este vorba despre securitatea națională, despre capacitatea României de a produce energie curată, ieftină și flexibilă, despre protecția populației în fața crizelor și despre o datorie față de generațiile viitoare. Despre ‘da, putem’, despre ‘da, România poate.’ Hidroenergia este astăzi o sursă verde, capabilă să asigure producția de energie în bandă. Într-un context european și regional în care riscurile la adresa securității energetice s-au intensificat, România nu-și mai permite să piardă timp’, a scis ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că proiecte precum Răstolița, Jiu-Livezeni-Bumbești, Olt-Cornetu-Avrig sau Cerna-Belareca sunt realizate în proporție de 70-98%, dar nu pot fi puse în funcțiune din cauza unei birocrații care s-a suprapus, ‘în mod toxic, peste interesul public’.
‘Ne confruntăm cu avize care se blochează între instituții, cu lipsa unor proceduri clare pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau agricol, cu contestații în instanță care pot bloca ani de muncă – de multe ori, fără nicio justificare reală. Proiectul de lege pe care îl propunem introduce un regim juridic special, aplicabil exclusiv acelor investiții hidroenergetice care pot fi declarate de securitate națională, prin hotărâre a Guvernului și cu avizul CSAT. Folosim în premieră instrumentele prevăzute de Constituție și legislația europeană pentru a ne apăra interesul național. Legislația va permite scoaterea rapidă a terenurilor necesare din fondul forestier sau agricol, proceduri accelerate pentru avize și autorizații, eliminarea barierelor administrative care au blocat progresul, respectând în același timp principiile echității și despăgubirii juste pentru toți proprietarii afectați’, a explicat Sebastian Burduja.
Acesta a semnalat că hidrocentralele sunt și instrumente de protecție civilă, deoarece reduc riscul de inundații, asigură apă pentru irigații și alimentarea cetățenilor, stabilizează ecosisteme și combat efectele schimbărilor climatice.
‘A bloca asemenea proiecte înseamnă a tolera vulnerabilități majore, a nu avea securitate energetică și, prin extensie, securitate națională. Astăzi valorificăm mai puțin de jumătate din potențialul nostru hidroenergetic. Este inacceptabil. Țări cu un potențial natural mai redus au făcut pași mai mari ca noi în această direcție. Avem datoria să acționăm. Această lege nu este despre derogări, ci despre responsabilitate. Invit toate instituțiile, organizațiile și cetățenii interesați să analizeze proiectul și să vină cu propuneri’, a punctat ministrul Energiei.
Actul normativ lansat în dezbatere publică reglementează măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei și propune instituirea unui regim juridic special aplicabil proiectelor hidroenergetice de importanță strategică, în scopul depășirii blocajelor care afectează în prezent realizarea acestora. În esență, schimbarea principală constă în recunoașterea formală a acestor investiții ca ‘proiecte de securitate națională’ și asigurarea, pe această bază, a unor proceduri accelerate și derogatorii față de regimul obișnuit.
‘Proiectul de lege stabilește mecanisme clare de ‘selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice’ care vor fi identificate și declarate ca atare prin hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în concordanță cu criteriile de importanță pentru securitatea energetică (capacitate instalată semnificativă, rol în stabilitatea SEN, contribuție la atingerea țintelor naționale de energie regenerabilă etc.). Acest pas va conferi proiectelor desemnate un statut special, ce atrage după sine aplicarea setului de măsuri facilitatoare prevăzute de lege’, se menționează în expunerea de motive.
În concret, proiectul de lege introduce o serie de măsuri derogatorii și proceduri simplificate menite să accelereze implementarea acestor obiective strategice, respectiv: derogări în regimul terenurilor și al mediului; accelerarea și simplificarea procedurilor de expropriere; proceduri accelerate de avizare și autorizare; clarificarea statutului juridic și regimul de securitate al proiectelor; aplicarea legii și la proiectele în curs.
‘Prin ansamblul acestor schimbări propuse, proiectul de lege va crea o infrastructură legislativă integrată și eficientă pentru implementarea marilor proiecte hidroenergetice. Se trece de la un proces greoi și fragmentat la un cadru unitar, cu termene și responsabilități clare, asigurându-se coordonarea interinstituțională sub imperativul securității naționale. Rezultatul scontat este accelerarea semnificativă a ritmului de realizare a acestor investiții: practic, proiectele de hidroenergie strategică vor fi finalizate în termenul optimizat (de ordinul a 1-3 ani pentru restul de lucrări, față de incertitudinea actuală), contribuind rapid la creșterea capacității de producție de energie a țării. În plus, se elimină riscul ca investiții publice mari deja efectuate (sute de milioane de euro cheltuite în deceniile trecute pe șantierele hidroenergetice) să rămână blocate și nefolosite – legea asigurând valorificarea acestor investiții latent productive’, se mai arată în expunerea de motive.
Nu în ultimul rând, proiectul propune corelarea tuturor acestor măsuri cu obligațiile ce decurg din legislația europeană și națională în vigoare, pentru a garanta o implementare legală și sustenabilă (aspecte detaliate în secțiunile următoare privind impactul și conformitatea).
‘Schimbarea de paradigmă adusă de această lege este tratarea marilor amenajări hidroenergetice nu doar ca simple proiecte de dezvoltare energetică, ci ca elemente de infrastructură critică națională, indispensabile securității statului – similar cu proiectele de apărare sau de importanță strategică – care necesită un regim juridic special, ferm și previzibil’, precizează sursa citată.
