- Advertisement -
Unitatile de invatamant din mediul rural al judetului Olt intampina greutati la depunerea proiectelor pe fonduri europene, in special pe programul Erasmus+. Pentru a echilibra situatia, reprezentantii Inspectoratului scolar Olt au demarat actiuni de informare in scolile din judet, astfel incat toate unitatile scolare sa fie pregatite in cazul in care vor dori sa acceseze fonduri europene pe viitor.
Toata aceasta saptamana – avand in vedere ca in contextul general avem incluziunea sociala ca prioritate europeana depistata de Romania ca fiind prioritatea noastra nationala pentru anul 2017 – am hotarat sa avem niste evenimente de informare. Teoretic, ele trebuiau sa fie facute cate unul lunar – unul in noiembrie, unul in decembrie si unul in ianuarie – saptamana aceasta am pornit deja la diverse intruniri ale colegilor nostri pentru a-i motiva pe acestia – in special pe cei din zonele rurale, sa depuna astfel de proiecte. incercam sa-i sustinem cu tot ce putem, cu informatii, cu date concrete despre cum s-au schimbat lucrurile din momentul in care poate unii dintre ei au depus in vechiul context, inainte de Erasmus+, si toata saptamana se vor desfasura astfel de evenimente de informare. Incluziune sociala inseamna zonele rurale, inseamna oameni care au dificultati, inseamna zone in care se gaseste o populatie minoritara care confrunta cu anumite probleme, si aceasta fiind prioritatea nationala, toate scolile care candideaza si pot sustine acest lucru ca fiind nevoia lor vor primi 15 puncte in plus la evaluarea proiectului. Sincera sa fiu, am constatat acum doua luni, cand am inceput sa functionez in acest compartiment de Proiecte europene, ca exista aceasta problema, ca avem un singur liceu – acela din Vitomiresti, unde s-a depus proiect – ca nu exista nicio scoala din mediul rural care sa fi candidat, a explicat Larisa Masay, inspectorul pentru proiecte educationale din cadrul IsJ Olt, in sedinta de Dialog Social desfasurata la Prefectura Olt.
O alta problema, in opinia inspectorului scolar, este lipsa unei pregatiri a contabililor din scoli in ceea ce priveste gestionarea banilor europeni din proiecte. Potrivit Larisei Masay, de multe ori fondurile se pierd tocmai din aceasta cauza.
in egala masura, as mai avea o problema pe care am depistat-o; mi se pare ca e foarte complicat chiar si pentru liceele de elita, daramite pentru scolile din zonele rurale, ca in momentul in care acesti bani se vireaza, contabilul scolii va fi cel care va trebui sa gestioneze fondurile respective. Din pacate, desi exista o pregatire a profesorilor si a tuturor cadrelor didactice, inclusiv a directorilor de unitati de invatamant, nu exista o pregatire a contabilului pentru a gestiona aceste fonduri. in consecinta, contabilul incearca sa determine scoala sa foloseasca aceste fonduri pe ultima suta de metri, cand de fapt, fondurile nu mai pot fi justificate. De multe ori este cazul ca fondurile sa mearga inapoi, si acest lucru constituie o problema, cred, a mai spus inspectorul pentru proiecte educationale.
Potrivit acesteia, din 2017, scolile din toata tara au la dispozitie fonduri de aproximativ 67 de milioane de euro numai in programul Erasmus+.
Pentru anul 2017, in principiu, valoarea tuturor proiectelor pentru unitati de invatamant, ONG-uri, este de aproximativ 67 milioane de euro, adica pentru Erasmus+. Programul Erasmus+, in sine, aduce ca schimbari faptul ca nu se lucreaza individual, trebuie sa se creeze o echipa in scoala, cu directorul, contabilul si mai multi membri ai corpului de cadre didactice. Am organizat deja un atelier de scriere de proiecte pentru liceele tehnice, tehnologice si vocationale, care s-a desfasurat intr-un weekend, pornind de vineri si pana duminica a avut 24 de ore, in totalitate sustinut de Agentia Nationala, tocmai pentru promovarea acestui tip de proiecte. A fost primul pe care l-am organizat in luna octombrie, urmand alte doua in noiembrie si decembrie, a conchis inspectorul scolar.
- Advertisement -
