Începem reforma în educație! Pachetul legilor educației aflate în dezbatere publică

Măsurile cuprinse în noile legi ale educației sunt rezultatul celei mai ample consultări naționale din domeniu și reprezintă fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România.

România are nevoie ACUM de reforma sistemului de educație. Veșnicele amânări, lipsa consultării beneficiarilor și a societății, lipsa unei viziuni și a unei strategii pe termen lung, lucrurile începute și neterminate, toate au afectat, în timp, calitatea actului educațional și rezultatele în învățământul românesc. Avem acum șansa de a reconstrui pe principii solide, sănătoase, în acord cu problemele și nevoile celor direct implicați, în acord cu vremurile pe care le trăim, în acord cu nevoia României de a avea generații de tineri bine pregătiți.

Un altfel de viitor pentru România înseamnă altfel de școală.

Elemente de reformă în învățământul preuniversitar

  1. Fiecare copil va atinge potențialul maxim de dezvoltare. Pentru acest obiectiv, în noua Lege a învățământului preunivesitar, s-a reglementat:
  • Portofoliul personal educațional care va fi elementul central al evaluării învățării și îl va avea fiecare elev începând cu grupa mijlocie. Școala va modela elevul, conform vârstei, prin observarea dezvoltării acestuia și potrivit nivelului de învățământ.
  • Progresul școlar va fi urmărit prin forme de evaluare continuă, care monitorizează atingerea obiectivelor învățării și părinții vor fi sprijiniți să aleagă cele mai bune trasee pentru proprii copii prin orientarea școlară.
  • Evaluările vor avea scopul  de a integra, de a evalua, orienta, încuraja şi optimiza învăţarea precum și de a dezvolta capacitatea de autoevaluare a elevului.  În acest scop, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare va înființa, în termen de 12 luni de la aprobarea prezentei legi, o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă pentru evaluare.
  • Elevul va putea beneficia de dreptul la educație în cele mai bune forme pentru el în unitățile pilot, organizate pentru pilotarea experimentală și de aplicație și pentru pilotarea unor modele noi sau alternative de educație.
  1. Sistemul birocratic și neadaptat nevoilor elevului este reformat din temelii. Școala este pentru elevi și pentru nevoile lor. Reglementari:

Curriculum adaptat și flexibil. Se reglementează profilul de formare a absolventului la sfârșitul învățământului primar, secundar inferior și al celui liceal ca fiind o componentă reglatoare a Curriculumului național. La învățământul primar, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 2-4 ore pe săptămână. La învățământul secundar inferior, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 3-5  ore pe săptămână. La învățământul liceal, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 6-8 ore pe săptămână.  Curriculumul la decizia școlii se va constitui atât din pachete de discipline opționale ofertate la nivel național, regional şi local, cât şi din pachete de discipline opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ.

  • Bursa în școală într-un cuantum care să conteze! Burse asigurate de Ministerul Educației! De aceste burse vor beneficia elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, iar de bursele de excelență olimpică vor beneficia și elevii din învățământul preuniversitar particular acreditat.

Bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/luna;

Bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna;

Bursă de performanță școlară – 500 lei/luna;

Bursă profesională – 300 lei/luna;

Bursă socială – 300 lei/luna.

Autoritățile publice locale pot suplimenta fondul de burse al școlii.

  • Identificarea nevoilor de intervenție prin derularea de programe de reducere a abandonului școlar și instituirea pentru prima data a unor măsuri concrete pentru creșterea alfabetismului funcțional.

 Ministerul Educației va derula programe de reducere a abandonului școlar în cadrul unui Plan Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Școlar, reevaluat  în etape, din 5 în 5 ani. Începând cu anul școlar 2022-2023, anual, direcțiile județene de învățământ preuniversitar vor  publica situația privind abandonul școlar de la nivel județean, pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar.

  • Nivelul de alfabetizare funcțională a beneficiarilor primari ai educației va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase. Evaluările vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională, corelate cu profilul absolventului, pentru clasele de început de ciclu gimnazial și liceal, respectiv pentru clasele a V-a și a IX-a.  Se înființează Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Derularea Programului va fi reglementată prin hotărâre de Guvern inițiată de Ministerul Educației, la propunerea CNFDCD.
  • Consilierul școlar va fi lângă elev. În școli vor funcționa compartimentele de asistență psihopedagogică. În cadrul compartimentelor de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ de masă vor fi profesori –logopezi cu specializarea în psihopedagogie specială/psihologie; profesori-psihopedagog cu specializarea în psihopedagogie specială/psihologie și consilieri şcolari cu specializări în profilul/domeniul psihopedagogie specială sau psihologie și  cu specializări în domeniul științe ale educației, stabilite prin ordin al ministrului educației. Pentru că elevul trebuie să fie protejat de abuzul emoțional, profesorul care va abuza elevul este sancționat cu desfacerea contractului de muncă și timp de 10 ani nu va mai avea dreptul să exercite calitatea de profesor.
  • Spațiul școlar digitalizat, pentru ca procesele de punere în aplicare a programelor şi activităţilor de învăţare şi formare de competenţe academice sau profesionale să fie complete și în pas cu evoluția societății, pentru ca educația să poată fi realizată atât prin  activităţi de învăţare în context formal, cât şi în context nonformal sau informal.
  1. Noua lege ține cont de inechitățile din sistem! Reglementari:
  • finanţarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
  • rețeaua școlară va fi adaptată nevoilor fiecăreri comunități
  • reconfigurarea programelor ,, A doua șansă”, cu finanțare flexibilă
  • În unitățile de învățământ preuniversitar, se va derula programul „Şcoala după şcoală„,
  • În unitățile de învățământ preuniversitar, se va derula programul programul Învățare remedială”, pentru susținerea dreptului la educație și asigurarea de șanse egale pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care din diferite motive înregistrează regres școlar și care beneficiază în mod obligatoriu de educație remedială, în vederea atingerii rezultatelor așteptate/propuse în procesul evaluării.
  • Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat vor beneficia în continuare de gratuitate la serviciile publice de transport local, judeţean, interjudețean- rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.
  1. Cariera didactică atractivă. Prin lege profesorul redobândește locul în societate. Reglementari:
  • Salarizarea profesorului debutant va fi într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat.
  • Intărirea instituției mentoratului încă de la debutul in cariera. prin acordarea profesorului unui grad mare de autonomie (adica profesorii sunt creatori de educatie, nu executanti ai unor programe pre-definite) și o flexibilitate mare în ceea ce privește evoluția în carieră, sunt multe optiuni de specializare si re-specializare.

Cum devii profesor:

Pasul 1: Absolventul programului de formare inițială susține un examen de certificare în cadrul instituției de învățământ superior care a organizat formarea inițială.

Absolvenții învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială dedicată carierei didactice în cadrul instituției de învățământ superior pot să acceadă la cariera didactică după obținerea atestatului de promovare a probei de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale.

Pasul 2. Absolvenții care au promovat examenul de certificare/ au obținut atestatul eliberat de CNFDCD, se pot înscrie la o procedură de  repartizare, în vederea efectuării stagiaturii didactice la nivelul unei unități de învățământ.

Procedura de repartizare  este realizată la nivel județean de DJIP/DMBIP și are în vedere inclusiv criterii referitoare la nevoile unităților de învățământ.

Pasul 3. În urma repartizării, cadrul didactic stagiar încheie un contract individual de muncă pentru perioada stagiaturii didactice, fiind îndrumat de un profesor mentor și  salarizat la nivelul profesorului debutant, într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat.

Pasul 4. La finalul stagiaturii didactice, de 1 an, cadrul didactic stagiar susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, ce cuprinde două componente de evaluare sumativă: raportul de evaluare a stagiului practic și un examen scris.

Pasul 5. Susținerea concursului național  unic în vederea titularizării.  Angajarea pe post a personalului didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP.

Postul didactic este constituit din cel puțin o jumătate de normă didactică la nivelul unei unități de învățământ preuniversitar.

  1. Manageri școlari formați. Se instituie, pentru prima dată, obligativitatea parcurgerii unui program de formare inițială de către managerul școlar, în prima săptămână de la preluarea mandatului educational, indiferent dacă acesta a mai exercitat anterior alte mandate educaționale/ contracte de management. Managerul școlar care exercită primul mandat de management este consiliat în activitate de un mentor pentru management educațional. Se înființează Corpul Managerilor Educaționali, format din mentorii pentru management educational, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației. Selecția persoanelor care vor face parte din Corpul Managerilor Educaționali se realizează prin concurs public.
  2. Fiecare școală va avea profesorul potrivit pentru fiecare elev!

Profilul cadrului didactic va fi realizat de catre Centrul National de Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica (CNFDCD) in colaborare cu Corpul de mentorat si licențiere in cariera didactică. Rolul cadrului didactic este adaptat pentru satisfacerea cerințelor actuale ale elevilor.

Profesorul va fi:

  • autor al procesului de predare- învățare;
  • facilitator al învățării;
  • mentor al elevilor;
  • conector între toți beneficiarii procesului de educației, direcți sau indirecți;
  • inovator în educație;
  1. Sistem administrativ actual și flexibil, format din instituții eficiente care vor asigura modelarea elementelor de proces educațional și o dezvoltare eficientă a carierei didactice. Reglementari privind înființarea:
  • Unității Executive pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare, instituție publică cu personalitate juridică, cu finanțare de la bugetul de stat și din venituri proprii
  • Direcțiilor Județene de Învățământ Preuniversitar/a MunicipiuluiBucureşti, servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică,  formate prin reorganizarea Inspectoratelor Școlare Județene/Municipiului București  şi prin comasarea cu  Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, prin preluarea activităţilor şi structurilor de la aceste  instituții.
  • Autorității Naţionale pentru Inspecție Școlară si Asigurarea Calității, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Educației, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.   În cadrul Autorităţii va funcţiona Comisia Națională pentru Inspecție Școlară cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică și deontologie profesională  de către cadrele didactice.  Autoritatea va fi condusă de un Președinte cu rang de secretar de stat. .
  • Centrului Național pentru Formare și Dezoltare în Cariera Didactice, instituție publică de interes national, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii, în subordinea Ministerului Educației.  CNFDCD funcționează cu structuri teritoriale, cu personalitate juridică, constituite la nivel județean, prin reorganizarea Caselor Corpului Didactic și preluarea activităților și structurilor acestor instituții, prin ordin al ministrului educației.   Organizarea și funcționarea  CNDCD se aprobă prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
  • Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutului pentru Științele Educației, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate de la Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, care se desființează, ambele instituții cu un rol complementar în realizarea, monitorizarea aplicării și revizuirea curriculumului național, organizarea evaluărilor și examenelor naționale, repere metodologice pentru zona de curriculum și evaluare.
  • Centrului Naţional pentru Învățământ Profesional și Profesional Dual, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Educației, instituție publică cu personalitate juridică prin reorganizarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, care se desființează.
  • Centrului Național pentru Educație Incluzi, instituție publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, finanțată din venituri proprii şi din subvenții de la bugetul de stat.
  1. Încurajăm excelența în toate formele sale cu măsuri reale. Reglementari:

În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, colegiile naționale vor  putea funcționa ca unități pilot de excelență, coordonate din perspectiva promovării excelenței în educație de Centrul Național pentru Excelenţă (C.N.E.), prin DJIP/DMBIP.

  1. Incluziunea educațională devine realitate. Reglementari:
  • tranziția tuturor școlilor către un sistem pedagogic diferențiat pe un model pedagogic de intervenție în 5 pași, care ghidează personalizarea strategiei pedagogice pentru fiecare elev, în funcție de nevoile sale, în detrimentul identificării doar a elevilor cu CES. Procesul de integrare a elevilor cu CES va fi unul treptat, începând cu generația de elevi care va începe clasa pregătitoare în anul școlar 2025-2026.
  • Unitățile de învățământ preuniversitar – școli din spital – se vor înființa prin ordin al ministrului educației, la propunerea Senatului universitar și vor fi acreditate prin efectul legii. Școala din spital înființată în cadrul unei  universități de medicină și farmacie  poate asigura  procesul instructiv-educativ pentru preșcolarii/elevii din spitalele de pe raza teritorială a acestora, pentru preșcolarii și elevii din spitalele aflate în județe limitrofe, precum și pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-educativ pentru copiii, preșcolarii, elevii internați pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, indiferent de numărul acestora.
  • nivelul de educație timpurie ca sistem integrat format din învățământul antepreşcolar (3 luni – 3 ani) şi învățământul preşcolar (3 – 6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare. Educaţia timpurie se organizează în creşe, grădiniţe şi în centre de zi.
  • serviciile complementare care să coexiste cu serviciile standard de educație timpurie. În localitățile în care nu există creșe, grădinițe sau centre de zi, se vor putea dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară, care vor funcționa ca structuri ale unităților de învățământ și centrelor de zi din localități limitrofe.
  1. Dezvoltarea învățământului profesional și a infrastructurii. Reglementari:

Funcționarea  consorțiilor școlare și consorțiilor de învățământ dual.  Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor putea decide înfiinţarea consorţiilor şcolare.

Cadrul general pentru înfiinţarea, funcţionarea și desfiinţarea consorţiilor şcolare se  va reglementa prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

  • cooperarea cu toți factorii implicați, inclusiv universitățile, pentru crearea unor campusuri de învățământ profesional dual, de importanță regională, care oferă programe comprehensive de formare cu nivele de bază (ISCED 3-5) și avansate (ISCED 6-8) și dezvoltarea infrastructurii de învățământ profesional dual, în jurul principalilor poli de dezvoltare, cu rute complete.
  • Consorțiile de învățământ dual vor fi formate cel puțin din următoarele tipuri de entități: licee profesionale de stat și/sau particulare acreditate, instituții de învățământ superior acreditate, autorități publice locale și operatori economici. Consorțiul poate include și alți parteneri relevanți în domeniul pregătirii profesionale care pot susține un ecosistem extins de formare duală.
  • Consorțiile de învățământ dual vor sta la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale integrate care deservesc învățământul liceal dual și învățământul universitar dual și care reprezintă parte a infrastructurii școlare, infrastructurii universitare și infrastructurii operatorilor economici și a partenerilor pusă la dispoziția consorțiului pentru procesul de învățământ, fără scop patrimonial.

10 Piloni pentru reforma structurală a mediului universitar

  1. Consolidarea conectării universităților la mediul socio-economic:
  • Universitățile au obligaţia asigurării unui minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara universităţilor;
  • Introducerea, în premieră la nivel universitar, a învățământului dual, ca formă de învățământ în care responsabilitățile cu privire la desfășurarea activităților de învățare, predare și evaluare sunt partajate între instituția de învățământ superior acreditată și operatori economici;
  • Pentru susținerea și încurajarea programelor universitare în sistem dual, finanțarea specifică/student crește cu 30% în raport cu finanțarea/student format în sistem „clasic” ;
  • Introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată ca formă distinctă de organizare a învățământului superior, contribuind astfel la diversificarea calificărilor de nivel ISCED 5 în contextul solicitărilor pieței muncii.
  1. Susținerea conectării universităților românești la mediul internațional prin:
  • Înființarea și finanțarea Programului Național pentru Internaționalizare Universitară „Study in Romania”  (PNIU), cu o finanțare anuală de 100 milioane lei/an;
  • Susținerea parteneriatelor internaționale prin consolidarea reglementărilor cu privire la acordarea de diplome comune/joint degrees;
  • Susținerea și dezvoltarea funcționalităților platformei de promovare studyinromania.gov.ro;
  • Susținerea instituțiilor de învățământ superior românești în participarea la proiectele dedicate dezvoltării și consolidării de rețele universitare europene;
  • Susținerea  universităților românești în participarea la proiecte de cercetare europene prin sprijin în asigurarea cofinanțării necesare.

3.Susținerea excelenței și performanței universităților românești prin:

  • Creșterea cu 25% a finanțării suplimentare, bazată pe criterii de performanță;
  • Creșterea finanțării instituționale a cercetării universitare (500 milioane lei/an);
  • Creșterea cu 40% a finanțării/student echivalent;
  • Crearea cadrului legal pentru a face posibilă preluarea, prin absorbție, a institutelor de cercetare;
  • Înființarea Comisiei Naţionale de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU);
  • Creșterea duratei studiilor universitare de doctorat de la 3 la 4 ani, în paralel cu reglementarea posibilității de a urma, „comasat”, 2 ani de studii, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat și cu aprobarea senatului universitar.
  1. Susținerea echitații și a sprijinului acordat studenților prin:
  • Înființarea și finanțarea de la bugetul de stat (200 milioane lei/an) a Programului Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU), în vederea creșterii retenției studenților în mediul universitar;
  • Atribuirea, pentru prima dată, de locuri de la bugetul de stat destinate studenților cu dizabilități;
  • Creșterea cu 50% a finanțării pentru bursele studenților (cuantumul pentru constituirea fondului de burse crește de la 201 lei/lună la 300 lei/lună, pe toată durata anului);
  • Dezvoltarea unor politici și practici de reînmatriculare a studenților  de tip „A doua șansă”, la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior;
  • Generalizarea introducerii în norma cadrelor didactice a activităților de consultații cu studenții și activități remediale.
  1. Susținerea eticii și deontologiei universitare prin:
  • Obligativitatea introducerii cursurilor de etică și integritate academică la nivelul tuturor programelor de studii universitare de licență;
  • Includerea în criteriile Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul superior (ARACIS) a evaluării privind componenta de etică și deontologie universitară la nivelul strategiilor şi procedurilor pentru asigurarea calităţii, precum și la nivelul structurilor de asigurare a calității educației;
  • Înființarea Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii  (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin UEFISCDI / RUNIDAS va avea și importante valențe de prevenție a fraudelor în educație;
  • Înființarea Comisiei Naționale de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) ca instanță supremă academică de apel pentru orice abateri de la etica acordării titlurilor universitare.
  • Reglementarea eticii universitare prin clarificarea și definirea fără echivoc a normelor de etică universitară și deontologie profesională, a situațiilor de tip conflict de interese, a procedurilorde analiză a sesizărilor privind etica și deontologia profesională, a abaterilorde la normele de etică universitară și deontologie profesională, precum și a sancțiuniloraplicabile în situația săvârșirii acestor abateri, inclusiv prin corecta corelare și raportare la legislația generală.
  1. Consolidarea autonomiei universitare și eliminarea birocrației, în paralel cu creșterea responsabilității universităților prin:
  • Susținerea acordării finanțării de bază pe cicluri de studii, în baza unui plan strategic multianual de dezvoltare instituțională asumat de fiecare universitate și agreat împreună cu Ministerul Educației;
  • Reglementarea modalității de acordare a titlului de doctor de către universități si reglementarea modalității de obținere a atestatului de abilitare, la propunerea instituției de învățământ superior;
  • Reglementarea înființării dublei specializări fără parcurgerea procedurilor de acreditare, cu încadrare în capacitatea de școlarizare aprobată pentru cele două specializări acreditate;
  • Reglementarea duratei mandatului de rector la 5 ani, coroborat cu interdicția de a ocupa  funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate se stabilește de fiecare instituție de învățământ superior;
  • Eliminarea condiției general obligatorii de deținere a titlului de doctor pentru ocuparea funcției didactice de „asistent universitar” ;
  • Înființarea poziției de director de filială/extensie a instituției de învățământ superior ca funcție de conducere în domeniul didactic.
  1. Susținerea programului de digitalizare a universităților românești prin:
  • Finanțarea cu 1 miliard de lei a digitalizării proceselor din învățământul superior din universitățile românești acreditate de stat și particulare;
  • Reglementarea interoperabilității RMUR/RUNIDAS cu alte baze de date electronice, atât ale instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particulare, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, cât şi ale instituțiilor publice centrale, în beneficiul studenților și cursanților;
  • Reglementarea predării online în universitățile românești prin intermediul unor standarde de asigurare a calității asumate de către ARACIS într-o manieră adaptată specificului fiecărui domeniu de studii și fiecărui nivel de pregătire universitară (Licență/Master/Doctorat).
  1. Reglementarea menținerii în activitate a personalului didactic și de cercetare după împlinirea vârstei de 65 ani, până la vârsta de 70 ani, la solicitarea angajaților.
  • În cazul în care instituțiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare în vederea desfășurării exclusiv de activități de învățare, predare, cercetare și evaluare și după varsta de 70 ani.
  1. Susținerea învățământului superior medical prin:
  • Dobândirea dreptului de liberă practică de către absolvenții învățământului superior medical care au promovat examenul de finalizare a studiilor;
  • Clarificarea atribuțiilor Ministerului Educației cu privire la organizarea rezidențiatului.
  1. Reglementarea, la nivel de lege, a valorilor învățământului universitar
  • Echitatea= asigurarea șanselor la educație în mod echitabil pentru tineri, indiferent de mediul din care provin sau alți factori de risc;
  • Excelența = susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului de învățământ;
  • Integritatea = asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație;
  • Starea de bine = susținerea tinerilor prin măsuri adecvate de consiliere și orientare profesională, precum și asigurarea condițiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate;
  • Profesionalismul = menținerea unor standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în pregătirea oferită studenților;
  • Respectul = însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte formării;
  • Flexibilitatea = asigurarea unui parcurs dinamic de învățare în vederea dobândirii de competențe;
  • Diversitatea = garantarea respectului pentru varietate și a unui mediu tolerant în procesul de formare;
  • Transparența = utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul de formare;
  • Colaborarea = dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatorii economici publici sau privați, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare;
  • Consultarea = implicarea actorilor interesați în proiectarea și aplicarea legislației, strategiilor și politicilor în domeniul învățământului superior;
  • Incluziunea = garantarea în procesul de educație a respectării statutului și drepturilor tuturor astfel încât să aibă oportunitatea de a beneficia de un tratament egal cu ceilalți;
  • Dezvoltarea durabilă și tranziția la verde = urmărește satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.

Această reformă este una structurală, sistemică, majoră.

Reformele care au avut loc din 1990 până acum au fost doar îmbunătățiri sau adaptări minore ale sistemului de învățământ impus în 1948.

Această lege elimină complet sistemul din perioada comunistă (împreună cu micile lui adaptări mai recente) și readuce în România un eform educațional practicat în eform în Europa de Vest.

Revenirea calității în actul educațional din România are nevoie de o reformă majoră care să înlocuiască centralizarea cu personalizarea și memorarea automată cu gândirea logică, analitică și creativă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

<