Companiile care se confruntă cu problema fondurilor proprii negative pot fi ajutate printr-o schemă de minimis pentru a le susţine investiţiile, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria prim-ministrului şi preşedintele Consiliul Interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat.
„Anul trecut, a fost un record de peste patru miliarde de euro investiţi direct în economia României. În ultimii ani, Guvernul a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte susţinerea investiţiilor, atât pentru companii, cât şi pentru sectorul public. Ştiţi bine că ne confruntăm cu o mare problemă la nivel naţional, în sensul că din aproape 900.000 de companii, vreo 280 şi ceva de mii sunt companii cu fonduri proprii negative. Vorbim de câteva miliarde de euro, bani care lipsesc din bilanţul companiilor. Dacă ne uităm mai granular, vom vedea că vreo 80% dintre aceste au fonduri proprii negative până în 200.000 de lei. Apropo de ajutoarele de stat şi schemele de minimis, s-ar putea gândi o schemă de minimis tocmai pentru a susţine investiţiile acestor companii, statul neputând să intervină direct în capitalul lor. Să punem pe masă o schemă de minimis, astfel încât să stimulăm compania să facă investiţii prin intermediul capitalului. În toate şedinţele comitetului de supraveghere macroprudenţială de la BNR, concluzia univocă a fost bancarizarea scăzută la nivel naţional, companiile cu fonduri proprii negative fiind una dintre dintre marile provocări”, a subliniat Precup.
Acesta a adăugat că, prin ajutoarele de stat, trebuie susţinute companiile mari pentru ca impactul să fie direct asupra economiei naţionale.
„De curând, principalul anunţ a fost cel de aproape două miliarde de euro ajutoare de stat pentru reindustrializarea României, pentru companiile mari din domeniul industrial. Acesta are mai multe segmente. Pe de o parte, vizează companiile din zone mai puţin dezvoltate, unde PIB-ul per capita este sub nivelul mediei naţionale, tocmai pentru a stimula aceste companii să facă investiţii în aceste zone, să angajeze oameni şi să crească întreaga societate. După aceea vorbim despre ajutoare de stat de vreun miliard de euro pentru companii care sunt profitabile. Sunt companii mari care au un impact direct asupra PIB-ului României şi care doresc să facă investiţii cu o anumită economie de energie, pentru că banii respectivi vin pe filiera certificatelor verzi şi atunci există o condiţionalitate din această perspectivă. Mai avem încă un pachet, de a susţine companii care produc materii prime în domeniu industrial. Cred foarte tare că prin ajutoarele de stat trebuie să susţinem companiile mari. Dacă ne uităm la economia României, o să vedem că este foarte polarizată atât în ceea ce priveşte companiile de stat, cât şi companiile private. La nivel naţional, să spunem, avem undeva la 5% – 6% dintre companii care produc undeva pe la 70% – 80% din PIB-ul României. Dacă vrem să avem un impact direct asupra asupra economiei naţionale, clar ajutând companiile mari, vom avea rezultate directe”, a menţionat oficialul guvernamental.
În acelaşi context, Mihai Precup a punctat faptul că o schemă de ajutor de stat ar trebui să fie aplicată şi companiilor profitabile din sectorul agroalimentar.
„În următorul pachet guvernamental trebuie să venim şi cu o schemă de susţinere pentru companiile profitabile care merg bine din sectorul agroalimentar. Dacă ne uităm la deficitul balanţei comerciale din România, vom vedea că peste 10% din acesta, undeva la 2,3 miliarde de euro, este generat de zece produse agroalimentare. În această perspectivă, în plus faţă de ceea ce face Ministerul Agriculturii acum, din punctul meu de vedere o schemă de ajutor mai mult socială, pentru că dă câte 1.000 – 10.000 de euro agricultorilor, trebuie să ne gândim la companiile mari care sunt deja performate în sectorul acesta agroalimentar şi care sunt mai ales performante pe cele zece produse unde noi suntem deficitari. Eu chiar am făcut o propunere cu o schemă de mezanin, cu un împrumut mezanin. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ai companii care merg bine, sunt bancabile, au făcut o unitate de producţie pe fondul proprii şi pe banii băncilor, dar din punct de vedere al legislaţiei şi-au atins nivelul maxim în ceea ce priveşte gradul de îndatorare. Rolul statului este să vină să ajute acea companie să mai facă încă o unitate de producţie, să aducă bani mai riscanţi pentru stat, dar care vor genera un efect multiplicator foarte mare”, a explicat Mihai Precup.
Programul guvernamental de investiţii, obiectivele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru 2024-2025 şi fondurile europene din cadrul multianual pentru România sunt doar câteva dintre subiectele de discuţie propuse în cadrul conferinţei „RoInvest – Ediţia a V-a”, organizată marţi, la Bucureşti.
